O mare bucurie să primesc volumul Simpozionul Internațional Urmuz 149 – 100 la care n-am putut fi prezentă decât cu sufletul. Simpozionul s-a desfășurat între 17 – 19 martie în Curtea de Argeș, orașul în care s-a născut cel care purta numele “civil” de Demetru Dem. Demetrescu-Buzău.
Sigur că vreau să-mi public aici articolul apărut în acest volum sub titlul “Urmuz – un trecut imprevizibil”. De ce ar fi trecutul imprevizibil? Sunt multe explicații, de la metaversuri la cel din articolul meu.
Ce legătură este între cele două? Mai strânsă decât v-ați imagina!
Prelucrare după emblema campaniei cu același nume de la RRC.
Am mai scris anul trecut despre bucuria trimiterii și, mai ales, primirii de flori prin curier. Un avantaj al economiei bazate pe tehnologie. Totul este minunat: găsești magazinul online potrivit, alegi buchetul după diverse criterii, inclusiv de buget, scrii ce-ți dorești să apară pe biletul de însoțire, plătești și … aștepți surpriza plăcută din glasul care-ți mulțumește telefonic pentru gestul delicat și elegant! Și, înainte de a trece la nemulțumirile mele, trebuie să subliniez că paginile de internet ale majorității florăriilor sunt frumoase și prietenoase, explicând clar ce și cum trebuie să faci. O plăcere să te uiți la bucuriile florale pe care ți le-ai comanda adesea singur/ă ca să te răsfeți în culori și miresme de vis.
Dar, mai sunt și cârcotași (ca mine) care se uită critic la biletul din buchetul de flori și se-ntreabă de ce nu există la florarii care se ocupă de livrări de flori o persoană care să scrie de mână într-un mod mai evoluat?!? Mă refer desigur la orășelele în care se livrează flori. În București, unde am trimis și eu adesea, furnizorii tipăresc textul pe care l-au primit prin formularul electronic de pe internet pe orice tip de felicitare și fac acest lucru profesionist. Cu alte cuvinte, ce-ai scris cu mâna ta, aia va primi destinatarul sau destinatara.
În Curtea de Argeș, însă, acest lucru nu se-ntâmplă. De ce? Nu pot decât specula: probabil nu au rădbare sau nu știu cum se tipărește cu un font frumos un text pe o carte poștală sau felicitare. Cum poziționezi cartonul în imprimantă pentru a avea încadrarea corectă a textului pe pagină? Lucrurile nu sunt chiar simple și uneori îți trebuie mai multe încercări. Soluția: exerciții, exerciții, exerciții sau … cursuri de formare.
Sau poate au aflat că scrisul de mână este mai cald, mai apropiat, mai elegant decât orice caracter tipărit. Există însă o condiție esențială: să fie un scris frumos, evoluat, care se citește ușor și care este îngrijit. Fără ștersături, ezitări sau chiar cerneală/pastă întinsă ca la școlarii începători care scriu chinuit, cu limba între dinți, de frică să nu-i certe doamna sau părintele de serviciu!
Ce să comentez? Păcat de florile încântătoare și textul plin de gingășie.
Nu mă pot abține să repet că în alte țări caligrafia este nu doar parte obligatorie a programei școlare, dar și un hobby destul de popular. Pentru convingere căutați pe TED. Sau amintiți-vă că Steve Jobs n-a terminat facultatea pentru că i se părea că învață lucruri nerelevante, dar a frecventat cu mare pasiune cursul de caligrafie de la Reed College și era convins că acest curs a contribuit la dezvoltarea caracterelor elegante ale primului computer Macintosh.
Economia serviciilor este o construcție foarte fluidă și adesea fragilă. Când există detalii de tipul celui de mai sus te gândești dacă să mai comanzi din același loc sau nu.
Ce vrei să te faci în viață? Ce ți-ar plăcea să devii? Ce meserie sau profesie vrei să-ți alegi? Întrebări firești, pe care le-am primit și noi cândva și le punem la rândul nostru tinerilor care sunt la acel moment al vieții în care trebuie să înceapă să se gândească la viitor.
Sigur, toată lumea este oarecum obișnuită cu ideea că nu te mai poți aștepta să faci toată viața același lucru. Că nu vei face ce au făcut părinții tăi. Că-ți vei schimba foarte des locul de muncă, dar … acum trebuie să ne gândim că, foarte probabil, ne vom schimba și meseria, domeniul de activitate destul de des în viață.
Așteptările noastre, ale părinților sau dascălilor nu mai sunt conectate la dorințele și visurile tinerilor, la viteza de schimbare a nevoilor de pe piața muncii, la ritmul dezvoltărilor din diversele industrii.
Doi din trei elevi români consideră că noile meserii ale viitorului vin din domeniile roboticii, inteligenței artificiale, calculatoarelor și imprimării 3D, arată un sondaj INACO – Inițiativa pentru Competitivitate. INACO a lansat ediția a doua a Ghidului Meseriilor Viitorului (GMV) în prima zi a anului școlar 2019-2020. Este un proiect românesc dedicat elevilor, profesorilor și părinților deopotrivă interesați de învățarea exponențială. Scris și livrat în limba română care se străduiește să țină pasul cu ce se-ntâmplă prin alte limbi și, de cele mai multe ori, poate. Nu este ușor, dar … ce este ușor în viață!?!
Dacă vă interesează viitorul, lectura ediției a doua a GMV este obligatorie. Este o lectură fascinantă! De ce? Pentru că ne interesează pe toți în aproape egală măsură. Și este scrisă alert, cu multe exemple, un design prietenos și atractiv, trimiteri la videoclipuri și, mai ales, la nevoia de a reflecta a fiecăruia dintre noi la ce ne va aștepta în viitor. Cu mențiunea că viitorul nu așteaptă pe nimeni! Viitorul la care unii dintre noi mai visează este deja trecut în alte părți ale lumii! Și singura noastră salvare este învățarea continuă și de calitate.
Ce ne spune GMV tuturor, elevi, profesori și părinți, este că abilitățile practice pe care suntem obligați să ni le dezvoltăm continuu sunt unice precum semnătura noastră pe documente. Ele ne vor da valoare în viitor în societate.
Dacă sunteți oarecum îngrijorați de învățarea continuă – nu este cazul! Învățarea poate fi extraordinar de plăcută. Atenție – plăcut nu înseamnă fără efort!!! Dar este un efort care ne provoacă și ne place! Așa cum este antrenamentul zilnic pentru a fi în formă fizică bună pentru foarte mulți.
Fotografiile de mai jos sunt de la dezbateri cu GMV din țară. Cu Andreea Paul, președintă INACO și inițiatoarea și sufletul proiectului, la Zalău. Și cu mine la Curtea de Argeș. Au fost multe astfel de întâlniri, dar eu am participat doar la câteva. Tinerii, prin definiție neliniștiți și sceptici, au fost extrem de interesați. Și așa a apărut ediția a doua.
Bucurați-vă de ea, dar mai ales gândiți-vă la viitor. Al nostru, al tuturor!
Colegiul național Vlaicu Vodă – mai 2019
What do you want to do in your life? What would you like to become? What job would you like? Great questions, which we ourselves had been asked some time ago and now it’s our time to ask the young people who are at that moment of their lives when they should begin to think about their future.
Naturally, everyone got somewhat used to the idea that we can’t expect to do the same thing all our life. That we will not work in the same line as our parents did. That we will change our job quite often. However … now we have to think that, most likely, we will also have to change our qualifications and the field of activity in our lives quite often.
Our own expectations, those of parents or teachers are no longer connected to the wishes and dreams of the young people of today, or to the speed of changing needs in the labor market and to the pace of developments in various industries.
Two out of three Romanian pupils/students believe that the jobs of the future come from robotics, artificial intelligence, computers and 3D printing – according to an INACO survey. INACO is a think-tank – the Initiative for Competitiveness. INACO has launched the second edition of the Guide to Future Jobs (GFJ) on the first day of the 2019-2020 school year. It is a Romanian project dedicated to students, teachers and parents alike interested in exponential learning. It is written and delivered in Romanian which strives to keep up with what is happening in other languages and, most of the time, it can. It’s not easy, and yet … what’s easy in life!?!
If you are interested in the future, the second edition of GFJ is a must read. And a fascinating one! Why? Because we are all interested even if in various degrees and from various perspectives. It is written alertly, with many examples, a friendly and attractive design, links to video clips and, above all, it makes us reflect on the future and what it has in store for us. With the mention that the future is not waiting for anyone! The future some of us still dream about is already past somewhere else! And our only salvation is learning – continuous and qualitative.
What the GFJ tells us all, students, teachers and parents, is that the practical skills we have to continuously develop are as unique as our signature on documents. They are the one to give us value in the future in society.
If you are somewhat worried about lifelong learning – don’t be! Learning can be extraordinarily enjoyable. Attention – enjoyable does not mean effortless!!! It is nevertheless an effort that challenges us! And we love it! Somehow similar to our daily workout to be fit for so many of us.
The photos below are from presentations of GFJ across the country. In Zalău with Andreea Paul, INACO president and initiator and driving force of the project. And with me in Curtea de Argeș. There have been many such meetings; I only attended a few. Young people, by default restless and skeptical, have been extremely interested. And this is how the second edition of GFJ appeared.
Enjoy this new edition! And think about the future. Ours, everybody’s!
Text apărut în 2007 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065
Câte speranţe ne-am pus şi încǎ ne mai punem în capacitatea miraculoasǎ a tursimului de a ne propulsa în rândul ţǎrilor care fac un ban uşor, la prima vedere, din turism. Chiar dacǎ între timp am mai cǎlǎtorit, ne-am mai dat seama ce-nseamnǎ stelele sau margaretele, cum este cu ospitalitatea tipic “româneascǎ”, cât de specificǎ şi sǎnǎtoasǎ este bucǎtǎria naţionalǎ pentru turistul occidental, ce-nseamnǎ calitate în servicii, ce-nseamnǎ grija faţǎ de client şi alte asemenea chestii de marketing, chiar dacǎ, altfel spus, am devenit mai sceptici cu privire la aşteptǎrile majore pe care le avem dinspre turism, chiar dacǎ ştim cǎ infrastructura noastrǎ lasǎ mult de dorit, cǎ serviciile sunt “ca la noi”, etc. tot mai aşteptǎm cu nerǎbdare sezonul de vârf – oricare ar fi acela –pentru ca valuta generatǎ de turism sǎ se acumuleze şi sǎ producǎ dacǎ nu altceva, mǎcar o imagine mai bunǎ a României.
