Ce am făcut în 2020? Am supraviețuit. Și dacă acest lucru pare prea dramatic atunci îl nuanțez puțin – am fost sănătoasă și eu și cei apropiați și ne-am reamintit ce bine se poate trăi cu lucrurile pe care le-am avut în jurul nostru, fără presiunile organizaționale și sociale obișnuite, fără nevoia de a avea mai mult și a călători mai departe și cât mai exotic.
Uitându-mă în jur, la starea lumii, dar mai ales a oamenilor, aș zice că personal am avut un an bun. Aș fi putut spune chiar un an minunat, dar nu pot să fac abstracție de dramele care s-au desfășurat constant în jurul nostru.
Probabil că lucrul cel mai important este că am reușit să public un mic volum de poezii care mi-a fost un reper constant în 2020 ca polarizator de energii și nevoie de concentrare și, mai ales, ca test al capacității proprii de a finaliza un proiect personal, atât de indiferent restului lumii. Pentru că universul fizic există detașat și indiferent față de noi, iar universul uman are legile lui, aspre și adesea opace, care pot fi, uneori, folosite și ca să ne protejeze.
O carte, mai ales, una de poezie este o aventură. De scris, de publicat și, apoi, de ajuns la cititori! Sunt fericită că am avut curajul să pornesc în această aventură. Ea nu s-a încheiat, evident, dar am ajuns pe un teren mai ferm de unde pot privi ce cred cei care au citit cartea despre eforturile mele.
În următoarele zile voi publica aici părerile unora dintre cititorii mei români sau internaționali. Fără să le dau numele, desigur. De ce? Asta este o poveste destul de interesantă ca toate poveștile legate de cultura locală. Folosesc termenul de cultură în sensul lui sociologic. Dar sper că voi dezvolta idea în cartea de eseuri pe care o pregătesc.
1. E minunată, așa mică și delicată, parcă e o bijuterie. 🙂
2. Este o bijuterie – prin gânduri si simţire, prin poezie, realizarea grafică, calitatea fiecărei foi, de iti face plăcere să o mângâi, cu ochii si cu mâna – nu am mai lăsat-o din mână până nu le-am parcurs pe toate, de la coadă la cap pe cele in română, de la cap la coadă pe cele in engleză. E foarte profundă și, într-adevăr, o călătorie înspre tine și viaţa ta, dar în care se regăseşte si celălalt sau, mai ales, cealaltă… M-ai lăsat pe gânduri și fără grai… Ești minunată!
La mulți ani cu sănătate și mulțumire sufletească, într-o lume mai bună și mai așezată pentru cât mai mulți oameni!
I went to Brand Minds 2019 to listen to Harari. I discovered some other important authors and, as the cliché goes, “world changers”. Some I liked, some I didn’t particularly, as I didn’t find out anything new or thought provoking, though they all had great presentations. As they should when people pay small fortunes to listen to them.
So who was there? Robert Cialdini, Grant Cardone, Denise Jacobs, Hitendra Wadhwa, Guy Kawasaki and Yuval Noah Harari.
Today I’ll write about Hitendra Wadhwa from Columbia Business School who told us, what most of us knew, that leadership is under siege globally. Why? Because of a VUCA world, of fallen icons, of the generational divide, of fractured communities, and the assault on traditional values. Wadhwa’s solution is to develop our inner mastery for outer impact, which was actually the title of his presentation. In other words the more and better we know ourselves, the more we are able to express ourselves freely. Our thoughts, our feelings, our values, our personality and our desires. And we can do so if we commit ourselves to a journey of continual learning and growth – this is how we can awaken to our true self.
This is easier said than done. Why? Because in today’s world and for today’s organizations and even by our own standards we are required to be everything and then the total opposite. From da Vinci’s Vitruvian man to today’s ideal leader there’s a long way. Today’s leaders have to be: decisive, pragmatic, introvert, disconnected, risk manager, tenacious, patient, visionary, extrovert, connected, risk taker, adaptive. Probably the picture of Wadhwa’s slide has more impact than my mere enumeration of the needed qualities. Again – we are required to be everything and then the total opposite. It is not easy because life itself is not easy and does not fall into patterns and templates that can be studied and replicated when we need them. Life cannot be controlled. As Wadhwa joked you can’t have nine ladies collaborate for nine months and have one baby. So what should we do?
Wadhwa – attributes of today’s leaders.
The model of leadership that Hitendra Wadhwa puts forward tells us that we operate at our best when we know and understand our inner core, understand our true self and can, therefore, define our 1. Purpose; 2. Wisdom; 3. Love; 4. Growth and 5. Self-realization.
We need, therefore, to ask the hard questions about life: which is the meaning of life, why are we here, is there a creative intelligence behind it all, and so many others?
If we come up with the right answers we will be able to express ourselves freely, be at our full potential and achieve outer success!
Success depends on us! – Succesul depinde de noi!
Easy, isn’t it? – Simplu, nu-i așa?
Am mers la Brand Minds 2019 pentru a îl asculta pe Harari. Am descoperit și alți autori importanți și, conform clișeului, „oameni care schimbă lumea”. Câțiva dintre ei mi-au plăcut, alții nu în mod deosebit, deoarece nu am văzut nimic nou sau provocator, deși prezentările lor au fost grozave. Așa cum și trebuie, de altfel, când plătim mici averi pentru a-i a asculta.
Așadar, cine a participat? Robert Cialdini, Grant Cardone, Denise Jacobs, Hitendra Wadhwa, Guy Kawasaki și Yuval Noah Harari.
Astăzi voi scrie despre Hitendra Wadhwa de la Columbia Business School, care ne-a spus ce mulți știam deja, că leadershipul este sub asediu la nivel global. Datorită unei lumi a volatilității, incertitudinii, complexității și ambiguității, a modelelor decăzute, a prăpastiei dintre generații (VUCA este acronimul în engleză), a comunităților divizate și a asaltului asupra valorilor tradiționale. Soluția lui Wadhwa este să ne dezvoltăm stăpânirea interioară pentru impact exterior Ăsta a fost, de altfel, și titlul prezentării sale. Cu alte cuvinte, cu cât mai bine ne cunoaștem pe noi înșine, cu atât mai capabili suntem să ne exprimăm liber. Să ne exprimăm gândurile, sentimentele, valorile, personalitatea și dorințele. Și putem face asta dacă ne dedicăm unei călătorii a învățării și creșterii continue; astfel ne putem trezi adevăratul sine.
Mai ușor de spus decât de făcut. De ce? Pentru că în lumea şi în organizaţiile de astăzi, și chiar şi după propriile noastre standarde, ni se cere să fim totul şi exact opusul. E cale lungă de la omul vitruvian al lui Da Vinci la liderul ideal de astăzi. Liderii de astăzi trebuie să fie: decisivi, pragmatici, introvertiţi, deconectaţi, manageri ai riscului, tenace, răbdători, vizionari, extrovertiţi, conectaţi, dispuşi să rişte şi să se adapteze. Probabil că imaginea oferită de Wadhwa în prezentarea sa are mai mult impact decât simpla mea enumerare a calităţilor necesare. Din nou, ni se cere să fim totul şi exact opusul. Nu este uşor, deoarece viaţa însăşi nu este uşoară şi nu se potriveşte modelelor şi şabloanelor care pot fi studiate şi replicate când avem nevoie de ele. Viaţa nu poate fi controlată. După cum spunea Wadhwa, nouă doamne nu pot pur şi simplu să colaboreze timp de nouă luni şi să facă un copil. Aşa că … ce putem face în aceste condiții?
Modelul de leadership propus de Hitendra Wadhwa ne spune că funcţionăm cel mai bine când ne cunoaştem şi ne înţelegem miezul interior, ne înţelegem sinele adevărat şi putem, în consecinţă, să ne definim: 1. Scopul; 2. Înţelepciunea; 3. Dragostea; 4. Creşterea şi 5. Împlinirea de sine.
Trebuie, aşadar, să ne adresăm întrebările dificile despre viaţă: care este sensul vieţii, de ce suntem aici, există oare o inteligenţă creatoare în spate și multe altele?
Dacă descoperim răspunsurile potrivite, vom putea să ne exprimăm liberi, să ne atingem potenţialul maxim şi succesul exterior! (Andrei Călinoaia)
