Ziua de 25 septembrie este plină de semnificații subiective pentru mine. La ele s-a adăugat ieri și o lansare de carte, al cărei afiș îl găsiți mai jos.
Ce nu găsiți în afiș este atmosfera lansării, plină de suflet și vibrație pozitivă. Dar cine este autoarea? Dori Lederer s-a născut la Craiova, unde a studiat la Facultatea de Drept din cadrul Universității din Craiova. Din anul 2000 viața a purtat-o spre alte locuri și în prezent locuiește în Portugalia. Este în primul rând poetă și a mărturisit dificultatea de a scrie proză în care nu poate folosi limbajul concentrat, criptic, simbolic al poeziei. Dar poezia îi ritmează și, aș zice, îi înnobilează proza. Dacă vreți să vă convingeți puteți degusta din romanul lansat ieri aici.
Pușa Roth, directoarea Editurii Leviathan, a deschis evenimentul remarcând că rostul autorului este să slujească în primul rând cartea, limba în care a fost scrisă, și nu invers, respectiv să se laude cu opera sa. O remarcă semnificativă ținând cont că autoarea noastră trăiește de peste 20 de ani în Portugalia, dar continuă să scrie într-o frumoasă limbă română slujindu-și astfel publicul din țară și, probabil, hrănindu-și astfel propriile rădăcini.
Cu ce am rămas de la această lansare? Cu bucuria de a fi participat la un dialog natural între autoare, editură și public. Cu descoperirea sau doar reamintirea că scrisul online de succes se transformă, atunci când este de calitate, în cărți tipărite de succes. Întrebări, răspunsuri, emoții. Dori Lederer și-a prezentat temerile, alegerile, credințele care o fac să se disciplineze aspru pentru a putea scrie și preda la timp “episoadele” care au fost inițial publicate pe portalul Editurii Leviathan. La o întrebare din public despre actul ei creativ a răspuns simplu: “îmi pun ceasul să sune la ora trei dimineața, mă scol și scriu până când trebuie să mă pregătesc să plec la serviciu. Și am un serviciu foarte greu. Muncesc enorm.” O lecție simplă și naturală despre disciplina scrisului.
Cu ce am mai rămas? Cu impresii și comentarii despre carte și dorința unei cititoare să ajungă acasă pentru a citi cartea pe nerăsuflate. „Am s-o citesc toată noaptea să văd dacă diferă de online.” Evident cu volumul pe care autoarea a avut amabilitatea să-mi scrie câteva cuvinte, dar și cu un alt volum, de proză scurtă, publicat tot la Editura Leviathan, cu straniul nume “Herr Wang și genitivul” al Letiției Vladislav pe care autoarea ni l-a oferit cu generozitate.
Aș putea să mai evoc momente interesante de la lansarea de carte, dar mă grăbesc să-mi continui lectura. “Când îngerii se dezbracă de aripi” este realmente o carte fascinantă pe care n-o poți lăsa din mână odată ce ai deschis-o. O puteți cumpăra de la librăria Eminescu.