Perhaps the whole root of our trouble, the human trouble, is that we will sacrifice all the beauty of our lives, will imprison ourselves in totems, taboos, crosses, blood sacrifices, steeples, mosques, races, armies, flags, nations, in order to deny the fact of death, which is the only fact we have. It seems to me that one ought to rejoice in the fact of death—ought to decide, indeed, to earn one’s death by confronting with passion the conundrum of life. One is responsible to life: It is the small beacon in that terrifying darkness from which we come and to which we shall return. One must negotiate this passage as nobly as possible, for the sake of those who are coming after us.
James Baldwin, The Fire Next Time
Poate că întreaga rădăcină a suferințelor noastre, suferințele umanității, este că sacrificăm întreaga frumusețe a vieții, ne întemnițăm în totemuri, tabuuri, cruci, jertfe de sânge, turle, moschei, rase, armate, steaguri, națiuni, doar pentru a nega certitudinea morții, singura certitudine pe care o avem. Cred că certitudinea morții ar trebui să ne bucure – ar trebui să ne facă să hotărâm ferm să ne câștigăm moartea confruntând cu pasiune paradoxul vieții. Suntem responsabili față de viață: este micul far din acel întuneric înspăimântător din care venim și la care ne vom întoarce. Trebuie să negociem această trecere pe cât de nobil posibil, de dragul celor care vin după noi.
James Baldwin, Urmează focul