coronavirus – ANAYRAM

Ieri am scris despre un articol de mult bun simț apărut în revista americană “The Atlantic” și scris de Jeremy Brown, autorul cărții “The 100-Year Hunt to Cure the Deadliest Disease in History” (100 de ani de vânătoare a bolii cu cel mai mare grad de mortalitate din istorie). Jeremy Brown este medic specializat în medicina de urgență. În plus este director al Biroului de cercetare în domeniul îngrijirii de urgență al Institutelor Naționale de Sănătate din SUA. Cu alte cuvinte o persoană nu doar informată, dar și expert în domeniul său de competență – medicina de urgență.

Ce spunea Jeremy Brown, spun și alți experți. De data asta citez din Andy Yap, INSEAD, specialist în Comportament organizațional, și Charlene Chen, specialistă în marketing la Nanyang Business School din Singapore, în articolul de aici.

Referindu-se la isteria cumpărăturilor și modul de reacție al firmelor, autorii subliniază și ei un comportament inutil, dar care poate oferi iluzia unui efort de protecție și sentimentul unui echilibru. “Cu zeci de milioane de oameni în carantină în China și COVID-19 răspândindu-se rapid este puțin probabil că achiziționarea de soluții dezinfectante pentru mâini, de supă instant de tăieței sau chiar de măști de protecție va asigura oamenilor o protecție integrală. Și totuși, simpla lor cumpărare poate ajuta la stabilirea calmului și senzației că încă mai au control asupra propriei vieți.”

Iar hotnews publică un articol foarte bun și echilibrat, după părerea mea, aici. Dar deliciul stă în comentarii – de la miștocăreală la dramă autentică. Românismul dus la perfecțiune – ne pricepem la orice și ne și spunem opinia cu mare aplomb. Ca mine, aici!

Un articol de bun simț scris de un medic specializat în medicina de urgență. În plus este director al Biroului de cercetare în domeniul îngrijirii de urgență al Institutelor Naționale de Sănătate din SUA.

Ce spune? Lucruri interesante, dar în special că virusul COVID-19 nu are efecte drastice asupra copiilor. Încă nu se cunosc cauzele, dar e de bine. Victimele sunt, în special, vârstnicii cu un sistem imun compromis sau/și cu boli de inimă sau plămâni. Că medicina a făcut progrese imense față de pandemia din 1918 în special în reacțiile față de situațiile create, dar că un lucru a rămas neschimbat frica imensă a populației față de amenințare.

Autorul citează reacția comisarului pentru sănătate din Chicago în decembrie 1918 la o întrunire a circa 1.000 de oficiali din medicina publică a timpului pentru a discuta măsurile necesare. „Este datoria noastră să ferim oamenii de frică. Îngrijorarea ucide mai multe persoane decât epidemia. Din partea mea, lăsați-i să poarte un picior de iepure pe un lanț de aur dacă vor și dacă îi va ajuta să scape de fiziologia fricii.”

Și articolul se încheie cu concluzia liniștitoare că “masca de față ar fi oferit probabil la fel de multă protecție ca piciorul de iepure. Dar le-a permis oamenilor să simtă că fac ceva pro-activ, ceea ce are o mare valoare psihologică și acest lucru a fost înțeles chiar și cu un secol în urmă.” Azi, după 100 de ani, știm mai bine și mai multe. Dar lucrurile simple, care sunt gratis și nu încorporează prea multă tehnologie, sunt cele mai eficiente: spălarea mâinilor, acoperirea gurii când tușim și statul acasă când suntem bolnavi. Reducem și șansele răspândirii infecției, dar mai ales teama care este, probabil, mai puternică decât COVID-19.

PS – În ziarul din fotografia de Micheile Henderson de mai sus titlul este în olandeză: “hoe ga je als belegger om met gevolgen coronavirus?” Iar prietena mea Google îmi spune că înseamnă “cum te ocupi de investitor cu consecințele coronavirusului?”.

Nu e clar? De când sunt oracolele clare?

Tag: coronavirus

Tot despre pandemii

Pandemii