GURA LUMII

Cuvinte, dicționare și internet

Sunt doar nomadă digital. Adică nu m-am născut în epoca în care totul (se pare că) este online. Și, pentru cei care înțeleg cu adevărat, totul înseamnă nimic. Da, pentru că avem impresia că totul este la un clic distanță, și descoperim că, dacă nu știm dinainte ce vrem, nu găsim mai nimic. Accentul este pe mai pentru a include și descoperirile întâmplătoare.

Photo by Emmanuel Ikwuegbu on Unsplash

Ce mă îndeamnă la aceste cugetări? Citatul zilei din buletinul informativ al The Economist care sună cam așa:

“Some problems are so complex that you have to be highly intelligent and well informed just to be undecided about them.” Laurence Peter, The World in Brief for September 16, 2023.

În traducere:

“Unele probleme sunt atât de complexe încât trebuie să fii foarte inteligent și bine informat doar pentru a fi indecis în privința lor.”  Laurence Peter

Cine este acest atât de profund Peter? Pentru cei interesați puteți găsi informații aici, iar pentru cei minimaliști, adică mai puțin interesați, este cel care a emis principiul Peter care spune că în organizații toți angajații sunt promovați până la nivelul lor de incompetență. Altfel spus cei care sunt pe poziții de conducere sunt incompetenți.  Dacă vreți un articol academic pe această temă (din Harvard Business Review) îl găsiți aici.

Un alt îndemn la a bate câmpii cu oarecare grație despre nimicuri a fost și cuvântul zilei pe care The Free Dictionary mi l-a trimis ieri: credenza = a buffet, sideboard. Dar mi-am adus aminte de cuvântul pe care l-am învățat în maghiară în modesta casă a bunicilor mei ardeleni kredenz care însemna bufet ca piesă de mobilier. Mi-aduc și acum aminte de bufetul albastru care era una din puținele piese pe care bunicii le aveau în camera pentru toate scopurile pe care o aveau. A rezistat până acum foarte puțini ani, adică până s-a prăpădit mătușa și … de atunci n-am mai fost prin Cecălaca așa că nu știu dacă mai există.

Sursa: Internet. Oarecum asemănător credențului mătușii.

Revenind la „kredenz” însă, iată ce interesant circulă cuvintele prin diverse limbi aparent neînrudite și cât de greu se lasă ele descoperite pentru cei care n-au răbdarea și curiozitatea să le caute. Azi când (aproape) totul există online.

DIN VIATA, GURA LUMII, LIMBA SI COMUNICARE, ROMANA

Rusalii, roze și … cuvinte

Pe mai multe pagini de presă am găsit informația că „Rusalii”, sărbătoarea de azi, provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor. Frumos și, desigur, posibil. Dar, tot acolo ni se spune că s-ar putea să vină și de la fetele împăratului Rusalim, despre care se credea ca aveau puteri magice si seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

Mda, dar cine este acest împărat Rusalim? News.ro nu ne spune, și o căutare sumară nu ne dezvăluie. Dar, mă duce la un blog extrem de interesant, scris de o lingvistă specializată în istoriografie, profesoară emerita la Duke University. Adică, ce spune are ceva credibilitate! Citiți aici.

Și apoi, iată și, pe scurt, ce ne spune DEXul:

Săptămâna dinaintea sărbătorii de rusalii în timpul căreia există obiceiul să se sărbătorească anotimpul primăverii și să se pomenească morții. (…) Forma cea mai veche a cuvântului din română este atestată cu o (rosalii), (…) probabil un împrumut cultural.

https://dexonline.ro/definitie-der/rusalie

Așa că fie că vorbim de Rusalii ca iele (mai știți „Jocul ielelor” al lui Camil Petrescu? Carte, film sau audio) sau ca zâne, să ne bucurăm de libertatea pe care au dat-o celor care sunt încă legați de un angajator și, mai ales, de trandafiri, de rozele minunate care acum se luptă cu ploile și manele (sensul 2 și 4 din DEX) de tot felul pentru a ne încânta privirea și parfuma existența.

ENGLISH, ROMANA, Uncategorized

Bustrofedon / Boustrophedon

Am comoditatea nativului care își imaginează că are un vocabular suficient pentru uzajul zilnic și folosesc DEX-ul când scriu chestiuni mai sofisticate. Dar, ca orice profesionist  care folosește o limbă străină achiziționată ca o a doua sau a treia limbă, am diverse alerte pe mail de tip Cuvântul zilei de la mai multe dicționare online. Prefer Merriam-Webster și The Free Dictionary.

Și sunt foarte încântată când știu cuvintele respective sau când învăț câte unul nou. Ca acum când am dat peste boustrophedon cuvânt din engleză care în română este, desigur, bustrofedon. De ce sunt atât de încântată? Pentru că mă gândesc că anticilor le era, probabil, ușor și convenabil să folosească acest tip de scriere cioplită în piatră. Mă amuz pentru că m-am apucat să-nvăț ebraică. Dar ce ți-a venit? E prima întrebare care mi se pune. Și apoi urmează tot felul de supoziții care mai de care mai hilare.

M-am apucat de ebraică pentru că este un exercițiu foarte util – ca orice limbă care se-nvață. Cu atât mai mult o limbă semită care are și un alt sens de scriere și modalități diferite de a nota (sau nu) vocalele. Ceea ce explică de ce există o atât de mare varietate în pronunțare. Și de ce este imperios necesar să folosim dicționarul.

Dar revenind la cuvântul zilei – ce înseamnă  bustrofedon? Zice DEX-ul: Scriere foarte veche, în care rândurile mergeau fără discontinuități de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. Iar Merriam-Webster ne spune și o poveste, respectiv că înainte de adoptarea scrierii de la stânga la dreapta, cioplitorii greci foloseau acest mod de scriere după modelul aratului cu boi: cei care arau întorceau plugul și boii la capăt de rând. Arau de la stânga la dreapta și apoi de la dreapta la stânga. Iată și o imagine a acestui tip de scriere oferit de Wikimedia.

Sursa: CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=29502

Iar Merriam-Webster ne dă și exemple [(a) și (b)] de folosire a cuvântului in texte.

(a) The archaeologist noticed that the text on the tablet was written in boustrophedon.

(b) “A few days later the same Captain Pasha gave them a gift of an ancient boustrophedon inscription which had been at the door of a Greek chapel; many generations of peasants had rubbed against it, believing it relieved their rheumatism.” — Sally Emerson, Independent on Sunday (London), 13 May 2001