DIN VIATA, SCRIERE CREATIVA

La steaua…

15 iunie – comemorarea morții lui Mihai Eminescu. La ora 10 ne-am adunat la bustul poetului, cu flori și cărți care-i pomenesc numele, am făcut câteva fotografii și … am aflat că bustul a fost făcut de sculptorul Radu Aurel, cel care i-a dat imagine publică și lui Urmuz, puțin mai jos, pe bulevardul cu teii minunați ciopârțiți oribil de specialiștii (?!?) locali. Probabil peste vreo doi-trei ani vom avea din nou parfum de tei și umbră pe bulevardul pietonal traversând cândva elegant orașul.

Am avut cu mine cartea lui James Moulder , “47 Poems by Mihail Eminescu”, o ediţie bilingvă, care a apărut la Editura Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului în 2011. Detalii asupra lansării cărții găsiți aici, dar simt nevoia să reiau cuvintele IPS Calinic care spunea cu acel prilej că acest proiect literar deosebit reprezintă “o înţelegere a profesorului şi cercetătorului James Moulder pe care Dumnezeu l-a inspirat să facă aceasta”. Și continua “Pentru mine, preocuparea profesorului australian este o dovadă în plus că mesajul lui Eminescu nu este doar pentru inima neamului românesc, ci pentru inima fiecărui om din această frumuseţe a lumii văzute. Este un pas înainte făcut dintr-un suflet sensibil, cu nobilă dorinţă de promovare a poeziei eminesciene în rândul cititorilor internaţionali. Iată o dovadă vie că Mihai Eminescu este viu în eternitate.”

A fost un moment firesc, natural fără obișnuitele atitudini prăfuite care îndepărtează majoritatea cititorilor de azi (mai ales pe cei foarte tineri) de momentele eminesciene. La câțiva pași de noi un personaj local cânta la muzicuță pe un acompaniament electronic un mix de café-concert. După ce am făcut pozele de pus pe Facebook, am avut plăcerea să fiu invitată la dans. Omul orchestră cânta unul din valsurile maestrului Doga. Și ce să vezi – am acceptat. Așa că am schițat câțiva pași de vals pe aleea din fața lui Eminescu. Și cred că a fost minunat. Sunt convinsă că poetul a zâmbit mulțumit din pulberea stelară unde-și petrece eternitatea.

Apoi a urmat un moment de recuperare a unei opere literare probabil mai puțin cunoscute – cea a scriitoarei Mira Lupeanu. Și ea pulbere de stele. Dar despre acest moment – în articolul următor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *