ANAYRAM

Text apărut în 2 octombrie 2006 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=726; ISSN 1841- 0065

 Abordarea de Vries

 Manfred Kets de Vries este unul din reprezentanţii şcolii INSEAD din Fontainbleau, Franţa, dar prin formaţie este o personalitate internaţionalǎ cu o bogatǎ experienţǎ interdisciplinarǎ: doctor în economie al Universitǎţii din Amsterdam, specialist în management cu un MBA de la Harvard Business School şi în psihanalizǎ (membru al Canadian Psychoanalytic Society  şi al International Psychoanalytic Association), conduce în prezent Catedra de Resurse Umane de la INSEAD şi este directorul programului pentru managerii de vârf The Challenge of Leadership: Developing Emotional Intelligence.

Text apărut în 25 septembrie 2006 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=724  ISSN 1841- 0065

Teorii ale stilului

 Cei care au dezvoltat teoriile despre stilurile de conducere (style theories) considerǎ cǎ oamenii lucrează mai bine pentru manageri cu un anumit stil de leadership dacât pentru cei care nu au acel stil. Stilurile de obicei comparate sunt cel autoritar şi  democratic care diferă între ele prin accentul pe care-l pun asupra puterii.

Text apărut la 18 septembrie 2006, http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=723, Revistǎ de marketing şi comunicare în afaceri; ISSN 1841- 0065

Studiul conceptului de leadership nu are prea mult sens într-o societate în care rolul de adult al fiecărui membru este pe deplin determinat de circumstanţele sociale ale naşterii sale, în care unii se nasc lideri (conducǎtori, regi, principi, voievozi, cneji, etc.), iar alţii sunt plasaţi social pe diverse trepte inferioare, dar desigur conectate, pe de o parte, între ele şi, pe de alta, cu liderul (nobili, aristocraţi, boieri, clasa muncitoare fie cǎ este tradiţionalǎ sau este de tip „gulere albe” adicǎ operatori de computer). Societatea complexă industrială, dar mai ales cea postindustrială, cu nişele ei socio-economice variate şi cu o anume mobilitate între ele a creat premizele pentru „explozia”, prin democratizare, a conceptului de lider şi a activitǎţii de leadership. Dar mobilitatea socială poate fi o capcană pentru itinerariile sociale ale subiecţilor. Barierele de clasă se închid din nou în jurul indivizilor care le-au depăşit. Societăţile în care mobilitatea profesională este mai mare, precum cele occidentale, nu sunt mai puţin supuse clasificărilor, ierarhizărilor, rolurilor impuse în clase în care te poţi integra doar adoptând şi adaptându-te la modelele dominante ale ideologiei lor. Cunoşterea barierelor şi a canalelor de mobilitate reprezintă o necesitate cotidiană şi reprezintă una din necesităţile apariţiei societăţii caracterizate de fenomenul de educaţie permanentă prin care se creeazǎ lideri pe bandǎ rulantǎ pentru fiecare zonǎ de interes.

Text apărut pe 31 iulie 2006 în  Revista de marketing şi comunicare în afaceri http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=707;  ISSN 1841- 0065.

Este foarte greu sǎ ajungi lider: trebuie muncǎ, efort, disciplinǎ, talent sau har, educaţie, instruiri şi specializǎri mai mult sau mai puţin sofisticate şi, de ce nu, puţin noroc. Asta nu înseamnǎ cǎ este imposibil şi de aceea ne propunem toţi sǎ devenim lideri în domeniul nostru de competenţe şi, de cele mai multe ori, facem eforturi deosebite pentru a ne împlini visul. Din punct de vedere managerial acest lucru este benefic pentru cǎ duce la o culturǎ a competitivitǎţii care, evident, împinge organizaţia înainte.

Abstract: In this essay I explore available discussions about what type of education is useful in order to create a better society for as many people as possible. I do so by re-reading a classical text in the Anglo-Saxon literature: The Two Cultures and the Scientific Revolution) by C. P. Snow a text which is almost unknown in the Romanian public space.