Îmi este aproape imposibil să cred că scriu aceste rânduri în amintirea celei care a fost una dintre cele mai apreciate și iubite colege din Departamentul de Limbi Moderne și Comunicare în Afaceri din ASE. A fost un om de o calitate rară care emana echilibru, lumină și o mare bunătate. Profesor universitar doctor GEORGETA GHIGA, Gigi pentru cei mai apropiați.
Sigur că știm că, mai devreme sau mai târziu, fiecare vom pleca spre infinit. Important însă este ce rămâne după noi. Și Gigi a lăsat în urmă o lume mai bună, mai blândă și mai zâmbitoare. Colegii de departament i-au scris un frumos omagiu, trecând în revistă reușitele ei profesionale, contribuția adusă la comunitatea profesională a specialiștilor de limbă engleză pentru afaceri din ASE, dar și din România în general. La sfârșitul acestor rânduri veți găsi acest omagiu.
Eu vreau să menționez aici doar câteva elemente care definesc mai degrabă omul deosebit care a fost Gigi. Am avut șansa să preiau de la ea conducerea Departamentul de Limbi Moderne și Comunicare în Afaceri din ASE și i-am fost recunoscătoare pentru că am moștenit un colectiv bine format, disciplinat, bine integrat în viața universității, cu deschidere și înțelegere față de nevoile instituționale chiar dacă acestea n-au fost întotdeauna așa cum ni le-am fi dorit. Am învățat de la ea multe, dar cred că-i sunt recunoscătoare mai ales pentru sfaturile înțelepte pe care mi le-a dat ori de câte ori am avut nevoie de ele, pentru capacitatea ei de a fi echidistantă față de toată lumea și de a încerca să înțeleagă toate punctele de vedere. Și, mai ales, grija și respectul față de detalii și față de limba noastră maternă.
Am avut ocazia s-o cunosc și în afara vieții de catedră și era o bucurie s-o ascult vorbind despre familie, la început despre copii și realizările lor și, pe măsură ce timpul a trecut, despre nepoți și cum ne luminează și ne îmbogățesc viața cu prezența lor. A fost o persoană extrem de devotată familiei.
Era o plăcere să ne întâlnim în diverse ocazii festive la care am descoperit o Gigi cu o voce minunată, care ne cânta superb cântece din diverse genuri și care știa și cuvintele acelor cântece de la cap la coadă. Era o adevărată încântare s-o ascultăm. Avea un simț al umorului delicat care însă devenea evident în situațiile în care ne bucuram și ne relaxam alături de colegi sau familie. Și pentru că am trecut împreună și prin perioada în care mergeam la multe nunți și botezuri ale colegilor mai tineri i-am cunoscut pe Gigi și pe soțul ei ca minunați dansatori, oameni lângă care te simți bine și pe care dorești să-i revezi cât mai des.
Îmi amintesc o frumoasă mobilitate Tempus pe care am făcut-o împreună în Italia. Am cunoscut o Gigi iubitoare de cultură, dornică de a afla cât mai multe aspecte ale vieții academice de la universitățile și organizațiile pe care le-am vizitat, dar și despre oamenii obișnuiți, situații de viață cotidiană. Cu alte cuvinte, era un om interesat de marea diversitate a vieții pe care se străduia cu mult har s-o împărtășească studenților.
Tot ceea ce făcea era pentru a înnobila calitatea de DASCĂL și de aceea era extrem de iubită de studenți, dar și de colegii mai tineri pentru care a fost un mentor plin de înțelegere, dar și de disciplină.
A lăsat în urmă o lume mai bună și pentru asta îi suntem recunoscători!
Dumnezeu s-o odihnească în pace și lumină!