LIMBA SI COMUNICARE, ROMANA

Dependența digitală

De ce în română despre un astfel de subiect? Pentru că am început să uităm că limba maternă crește și se dezvoltă doar dacă o folosim pentru a vorbi despre lucruri noi, nevorbite înainte. Pentru că nu existau. Dependența digitală a apărut, evident, după apariția digitalului. Care este explicat în https://dexonline.ro/definitie/digital ca printre altele în cibernetică: 1. Care este sau poate fi reprezentat prin cifre ori prin numere; 2. Binar, care nu admite decât două stări.

Pe când un dicționar online (alt cuvânt intraductibil în română, deși francezii zic fără jenă en ligne) anglo-saxon https://www.thefreedictionary.com/digitalzice, tot printre altele, următoarele:  2. Expressed in discrete numerical form, especially for use by a computer or other electronic device: digital information. (…) 6.Characterized by widespread use of computers: living in the digital age.

De ce această incursiune în înțelegerea unui termen? Pentru că dacă dăm pe Google dependenta digitala  găsim aproximativ 164.000 rezultate în 0,37 secunde. Dacă dăm, însă, digital dependence ghici câte rezultate găsim? Aproximativ 7.730.000 rezultate în 0,21 secunde probabil pentru că-i este mai ușor doamnei Google să caute în engleză și, pentru că iar evident, paginile în engleză sunt extrem de numeroase. Dar, pe de altă parte, da, diferența esta dată și de interesul față de același concept.

Și, acum devine oarecum interesant, dacă dăm digital addiction, descoperim aproximativ 10.600.000 rezultate în 0,48 secunde. Cu tematici care propun diferențe întredigital dependence și digital addiction. Ceea ce m-a făcut, evident, să caut adicție digitală și să descopăr că, adicție, apare în dexonline, desi foarte sumar, și discuțiile despre această tematică apar în spațiul virtual românesc destul de puțin: aproximativ 7.470 rezultate.

Prin urmare este loc de vorbit și stat la taclale, tăifăsuit, discutat, făcută o șuetă, și alți termeni din aceeași arie semantică, pe subiectul acestui text.

Dar de unde acest interes? Când mi-am pornit calculatorul azi dimineață, Mozzila m-a îndreptat către un post de pe blogul lor în care Manoush Zomorodivorbește despre nevoia de a ne plictisi.  În principiu și foarte pe scurt Manoush spune că este foarte important să ne plictisim pentru că în acele momente creierul intră într-o stare în care formează conexiuni neuronale noi prin care conectează ideile pe care le avem stocate în diverse zone și, astfel, rezolvă problemele pe care le avem. Ceea ce știam de la procesele gândirii creative. Etapa cea mai importantă și, în general, cea mai puțin practicată este incubația, adică etapa în care nu ne mai gândim conștient la problema pe care trebuie s-o rezolvăm.

Dar este tot mai dificil să ne plictisim atunci când avem la un click distanță atâta informație! Ne ținem ocupați de teama de a nu ne scăpa ceva important, o informație esențială care ne-ar putea schimba existența. Și, da ne-o schimbă, dar nu în sensul în care ne-am dori! Cum avem puțin timp liber, cum scoatem telefonul și ne “ocupăm” creierul, privându-l de posibilitatea de a se plictisi și, astfel, de a deveni creativ.