After 44 years! Who would have thought? When I first saw it in 1974 there was hardly anyone around. Can you imagine?
După 44 de ani! Cine-ar fi crezut? Când am văzut-o prima dată în 1974 era pustiu în jurul ei.
SCRIERE CREATIVA
Ars Moriendi (1)
Ne mor câinii iubiți. Rând pe rând. Ne doare sufletul Dar, ca și ei, Nu putem vorbi. Despre moarte. Am vrea să trăim veșnic. Suntem ocupați constant. Luăm vitamine, energizante, Stimulente, rejuvenante Și alte calmante să ne Treacă frica de moarte. Dar ne facem mai mici Ne-ndepărtăm unii de alții Și mai ales de noi. Devenim tot mai șterși Și mai transparenți până Rămânem singuri și … Dispărem definitiv. Oare unde? Nu ne mai găsește nimeni de mult. Nu că ne-ar căuta. Nu e timp. Sunt ocupați și ei. Și nu știu că sunt la rând.
Tentații (2)
Libertatea noastră De care suntem atât de mândrii Și pe care o afișăm constant prin Așa vreau E U. E U aleg. E U sunt α și Ω. Universul începe cu mine E U sunt mileniul. EU, eu, Eu, eU? Masificare Comodificare Personalizare Ispită – Tentație sau cunoaștere Vedem D A R Suntem orbi. Sfârșitul există Chiar dacă Nu vreau E U.
Matrice
E U sunt α și Ω? Alpha – începutul oricărui sfârșit. Ouroboros. O mega existență. Cum să ne împăcăm Cu noi? și cu universul? Când toți Ne spun Ne vând Ne șoptesc Ne ademenesc Ne tentează Ne doresc Ne cântă Ne-ncântă Ne descântă Ne ispitesc Ne vrăjesc Ne farmecă Ne oferă Ne forțează Ne obligă Ne dau Pastila de Tinerețe Fără bătrânețe Și viață Fără sens Și semnificație. Și noi O înghițim și Ne reinventăm Fără să învățăm Fără să ne-amintim. E U sunt α și Ω!
Casa
îmi desfac casa. ca pe o jachetă veche. trag de un fir și începe să se destrame. uite cum s-a dus tata, s-au dus copiii la casele lor, a plecat mama, ai plecat tu, iubitule, să-mi dai mai mult spațiu, să te uiți la mine cum mă agit cum nu am stare vreodată. a plecat james să-mi dea o lecție de răbdare. se pregătește și teddy, încet, încet. e tot mai puțin prezent în casa noastră. casa noastră nu mai există. doar amintirea ei. ce să fac cu lâna din jachetă?
Altceva
Unde-aí mai fost ? Ce-ai mai văzut? Ce-ai mai făcut? Mumbai, Dubai, Kitai, Lume, lume… Colcăială de lume, Am văzut trecutul Am văzut prezentul Și … am plâns. De dor și de rușine. Mda, … Dramă. și unde te mai duci? În mine. Africa de Sud? Din nou Australia? Nu. În M I N E. Cât mai adânc. Să-nțeleg … de unde? dorul ăsta de … altceva. august 2015
Lucruri
Globul meu preferat. Galben cu floricele albe și roșii, probabil pictat de mână ciobit și lipit stângaci. probabil banal, plictisitor, chiar urât pentru gusturile de azi. Nu sclipește nu vorbește nu cântă nu sare nu se mișcă Nu parfum Nu lumânare Nu face nimic doar atârnă într-un brad ecologic. Atrage razele soarelui ale lămpilor din sufragerie și le reîntoarce, nu în zeci de mii de scântei, ci într-o strălucire difuză care trezește amintiri. splendoarea și misterul Crăciunului, primul meu brad de Crăciun întrezărit ca prin ceață în cămăruța care mi-a fost primul acasă. Amintiri? Construcții? cum a luat foc și a ars primul meu brad de Crăciun. o lumânare adevărată, nu leduri. mirosul cenușiu de biserică. sentimentul miracolului, al siguranței și al fericirii pure când așteptam să se întâmple Crăciunul. micul soare îmi scânteiază în palmă, trezind o viață de Crăciunuri: bomboane foșnind în învelișuri de argint sau de aur, mireasma portocalelor, ce lux! cozonacul făcut în casă, cu multă nucă, șoaptele părinților și ale vecinilor pregătind venirea lui Moș Crăciun, râsete, mere, nuci, daruri, primul meu Moș Crăciun, Hanuka-fără-să-știu, sunetul depărtat al colindătorilor pe străzi, Orășelul Copiilor, nasuri, năsuce și picioare înghețate, arome de vin sau țuică fierte, poezii în schimbul darurilor, un pitic-așa-de-mic-făcea-baie-ntr-un-ibric, Moș Gerilă, durerea descoperirii, negarea mitologiei, scânteierea vinului roșu, fumul de țigară, cârnați și sarmale, răcituri, ciocolată, povești, dorințele copiilor mei, parfumuri franțuzești, blănuri fine, mai multe povești, dureri și bucurii, … povești.