O bucurie și o plăcere să fiu solicitată de Daniela Palade Teodorescu să vorbesc despre lucruri care ar trebui să ne preocupe serios. Daniela Palade Teodorescu este jurnalistă, formatoare de opinie și, mai ales, o femeie de mare ținută civică și morală. Cu o putere incredibilă de muncă. Răsplătită recent cu premiul pentru Global Leadership Award 2019. Mulțumesc, Daniela pentru ocazie.
Interviul este aici.
Însemnarea de astăzi ar fi trebuit să poarte numele Cybersecurity, speaking your own language and how to be competitive. Dar apoi mi-am dat seama că fac exact ceea ce fac majoritatea romglezilor: scriu în engleză pentru că anumite subiecte sunt mai ușor de abordat în engleză. Oare pentru chinezi o fi la fel? Pentru indieni știm sigur că da, doar ascultându-le dialogurile Bollywoodiene. Așa că revin la limba maternă pentru a nu mă auto-sabota!
Mă refer tot la “Cybersecurity Romania – Bucharest Talks“ și la faptul că s-a făcut un efort deosebit pentru a se vorbi românește. Sigur că asta a însemnat niște cheltuieli suplimentare din partea organizatorilor nu doar pentru a plăti două interprete o zi întreagă, dar și pentru a aduce cabină de traducere simultană în Aulă pentru că o universitate de cercetare avansată ca ASE presupune că toată lumea vorbește și, mai ales, înțelege nuanțele diverselor categorii de limbaj în limba engleză. Pot să spun, informat, educat și cu o experiență de peste 30 de ani în învățământul superior românesc, că acest lucru nu este adevărat. Majoritatea dintre noi nu înțelegem întotdeauna nuanțele. Motivele sunt diverse, dar rezultatul este același. Și atunci când ambasadorul unei țări precum Elveția și-a construit programul zilei de 4 iunie pentru a sta în sală tot timpul primei părți a conferinței, pentru a discuta cu participanții în pauze, pentru a spune niște lucruri importante în cuvântul lui de deschidere, insistența pe folosirea limbii române capătă semnificații deosebite.
Am să mă refer acum la cuvântarea E.S. Arthur Mattli, Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, care a început cu un Bună dimineața! energic și pronunțat foarte autohton. Sigur că imediat a recunoscut că în cele aproape trei luni de când este în România cam ăsta este nivelul lui de română, dar mesajul a fost clar. A trecut apoi la engleză subliniind însă că a cerut să se vorbească în română în timpul conferinței.
Ce ne-a spus domnul Mattli? Multe, desigur. Semnificativ, din punctul meu de vedere, a fost însă modul cum a spus anumite lucruri și, desigur, mesajul general transmis. “We are here to protect our societies. // Suntem aici ca să ne apărăm societățile în care trăim”. O exprimare directă, fără echivoc care exprimă nu neapărat îngrijorare cât dorința de a a fi pregătiți, de a cunoaște o realitate tehnologică la care nici măcar nu visam cu un deceniu în urmă. Și, mai ales, după interpretarea mea proprie, de a ieși din optimismul infantil prin care întâmpinăm, în general, marea majoritate a lucrurilor venite dintr-un vest care a cam fost depășit de capacitatea de inovare a unora din țările asiatice la care nu putem să nu ne uităm decât prin lentilele preconcepțiilor noastre din secolul trecut.
Ca să creeze o atmsoferă sugestivă și pentru a nu vorbi prea mult ne-a pus pe telefonul său mobil o scurtă înregistrare muzicală spunându-le doamnelor din cabina de interpreți, nu-i nevoie să traduceți, dar puteți fredona! Era tema muzicală din Titanic! De ce? Pentru că E.S. i s-a părut foarte sugestivă comparația dintre Titanic, bijuteria tehnică a momentului respectiv, în care lumea credea necondiționat, și momentul de azi când tehnologia 5G promite multe și nu ne spune mai nimic despre riscuri. Aici găsiți o discuție interesantă, în limba română.
Iată câteva aspecte interesante legate de 5G pe care domnul ambasador le-a ridicat: chiar dacă experții sunt optimiști și promit multe, nu există minuni și rețete universale pentru problemele de acum ale omenirii (no quick fixes!!!). În dialogul public – privat, sub semnul căruia s-a desfășurat conferința, cine ajută pe cine și în ce măsură? Și, deși nu a folosit chiar aceste cuvinte, cine va câștiga de pe urma 5G? Care sunt aspectele legate de securitate – la toate palierele și din toate punctele de vedere? Cyberspace și cybersecurity nu sunt concepte intraductibile. Spațiul cibernetic și securitatea cibernetică se pot discuta în limba română, chiar dacă din comoditate personală, preferăm să folosim engleza.
Încă un aspect ridicat de ambasador a fost: de ce Elveția în acest dialog? Și răspunsul a fost, tot pe scurt și cu umor: pentru că avem cea mai bună infrastructură, ciocolată excelentă, două institute federale care se ocupă de securitatea cibernetică (la Lausanne și Zurich), instituții internaționale la Geneva, valea blockchain la Zug (n-o fi chiar Silicon Valley, dar nu e departe), toleranță și încredere cibernetică, și … pe Klaus Schwab.
Și a încheiat cu sublinierea pe care am menționat-o deja, referitoare la apărarea societăților noastre, și citându-l pe Sun Tzu: Dacă-ți cunoști dușmanul și te cunoști și pe tine, nu ai cum să dai greș!
Nu vreau să mă gândesc la ce se-ntâmplă când nu ne cunoaștem bine nici dușmanul, nici pe noi înșine (mă refer desigur la identitatea noastră comunitară). Dar vreau să redau o parte din discuția deosebit de agreabilă avută cu domnul ambasador, Antonia Colibășanu și Cătălin Ploaie, înaintea evenimentului. E.S. spunea că nu există în România o instituție publică exclusiv interesată de 5G, spațiul și securitatea cibernetică, pentru a studia posibilele efecte, urmări, impacturi ale viitorului extrem de apropiat asupra societății noastre, din România. Eu îi spun, domnule ambasador sunt membră într-un grup de reflecție, INACO, unde discutăm și avem proiecte despre inteligența artificială, modul în care noi în România ne pregătim pentru a face față provocărilor viitorului, și … M-a întrerupt politicos: Doamna profesor, și eu sunt membru în mai multe grupuri de reflecție, dar eu vă-ntreb de instituții publice!!!
Chiar, există așa ceva în România?
Conferința internațională “V4 în East Asia & East Asia în V4” organizată de Centrul Oriental pentru Inovare și Afaceri al Facultății de Afaceri a BGE – Universitatea de Științe Aplicate din Budapesta, un echivalent al ASE din București. Este, conform datelor oferite de rectorul universității, cea mai mare universitate de profil din Ungaria.
Conferința este una din cele mai bine organizate la care am participat vreodată, probabil cu puține excepții. Oricum este în totalitate finanțată de Banca Națională a Ungariei care a fost și donatorul principal pentru înființarea OBIC în 2016. Au fost aproximativ vreo 75 – 80 de participanți din toată lumea.
Anul acesta am avut onoarea să moderez un panel, “The Drivers of Cooperation between China and CEE Countries”, care a atras un număr bun de participanți și a dat naștere la discuții la care toți cei implicați vom reflecta multă vreme după ce am ajuns fiecare acasă. Și am avut bucuria să fiu împreună cu Andreea Paul care a adăugat sarea și piperul necesare unei prezentări academice. INACO a fost prezent în mod natural la o conferință despre inovare, afaceri și competitivitate digitală. Interesul pentru inițiativele INACO a fost materializat prin multiplele întrebări și comentarii care au urmat. Ca moderator a trebuit să fiu fermă, corectă și să rog participanții să continue în particular, la cafea sau cină.
Sunt câteva lucruri care mi se par deosebite la această conferință și am să le sintetizez după ce voi ajunge acasă. Este bine să-mi moderez entuziasmul cu puțină distanță și, ca atare sper, obiectivitate.
The International conference “The V4 in East Asia & East Asia in the V4” organized by the Oriental Business & Innovation Center of the Budapest Business School of BGE – the largest business & Economics university in Hungary. One of the best organized events of its kind and also a rewarding one – both academically and socially. A great mix of academic, industry and political views of one of the fastest moving and most controversial areas in the world. Food for thought for all the participants.
O săptămână plină. De la aniversarea INACO, marți 26 februarie, la lansarea de carte de la Gaudeamus Craiova, joi 27 februarie. De la primii pași ai unei organizații care a învățat nu doar să pășească, ci să meargă hotărâtă înainte, la dansul și pasiunea învățării de multiple feluri inclusiv a lansărilor eficiente de carte. Totul printre întâlniri de suflet cu prieteni dragi, aniversări plăcute și … săptămâna continuă!
Un lider bun trebuie să-și motiveze echipa, dar și să-i ofere momente de reflecție! Andreea Paul ne-a oferit din nou ocazia să reflectăm la puterea unei echipe de voluntari dedicată proiectului INACO la cei doi ani de activitate sărbătoriți la Mindspace. Doar o mică parte din emoția serii se poate vedea din clipul de aici. Are 11:19 minute. Eu spun câteva lucruri între minutele 3:27 – 4:33.
Am primit o plachetă aniversară și ghiocei. Mulțumesc, Andreea! Avem încredere în tine și tu ne dai încredere în noi!
Și a fost lansarea de carte la Craiova! Cu pasiune, interes și… dans. De idei, desigur. Mulțumesc Editura Ase, Simona Margareta Bușoi, Antoaneta Lorentz, și publicului craiovean. Și mulțumesc coordonatoarei cărții, Roxana Marinescu, și coautoarei Irina David – fără ele azi nu s-ar fi întâmplat! Și dacă n-ar fi fost Roxana Magdalena Barlea și pasiunea ei pentru dans, probabil, s-ar fi scris o altă poveste. Câteva imagini de la lansare.
Încă o destinație în proiectul INACO. Cu ecouri excelente! Nu neapărat din punctul de vedere al indicatorilor proiectului, deși evident ei contează în primul rând, cât din punctul de vedere al participanților. Feedbackul emoțional pentru mine este mult mai important decât cel administrativ. Conform principiului – cei mai mulți oameni vor uita ce ai spus sau ai făcut, dar nu vor uita niciodată cum i-ai făcut să se simtă. Iar echipa INACO îi face să înflorească.
12-15 februarie 2019, hotelul Transilvania – Alba Iulia, INACO –workshop și sesiuni de instruire în proiectul Politici publice alternative pentru dezvoltare locală competitivă.
Ecouri:
https://www.business-adviser.ro/initiativa-laudabila/
https://www.informatiadealba.ro/comunitate/initiativa-laudabila-in-alba/
Pe 11 februarie 2019 a fost lansată campania publică Școala egală, școala legală! La sediul INACO – grup de reflexie din care fac și eu parte.
Campania a fost lansată printr-o conferință de presă țintită asupra luptei cu mentalitatea fondurilor clasei si importanța cadourilor pentru profesori în mentalul public românesc.
Am descoperit cu încântare că este o problemă care frământă sincer o mare parte a societății românești. În mod firesc pentru că educația, școala sunt instituții sau sisteme vitale într-o societate sănătoasă. Oricare dintre noi am fost, suntem sau vom fi conectați la educație direct sau indirect. De aici și sentimentul firesc de implicare în orice discuție legată de educație. Ceea ce spun, cu alte cuvinte, este că toți suntem experți în educație. Mai mult sau mai puțin, dar asta este o altă poveste.
Mă așteptam deci la un oarecare interes asupra campaniei, dar … nu atât de intens. Și de polarizat. Am vrut să spun că INACO a deschis un cuib de viespi, dar formularea corectă este un stup de albine. De ce? Pentru că sunt multe albine în stupul educației, sigur și mulți trântori, dar cei care știți cât de cât ceva despre apicultură, despre faptul că mierea parfumată și sănătoasă nu este produsă simplu și standardizat, ci cu eforturile enorme ale apicultorului, știți și ce important este apicultorul pentru supraviețuirea și creșterea stupului. Cine-o fi apicultorul în metafora educației? …
Pe scurt deci, am fost impresionată de efectele timpurii ale campaniei noastre, de dorința tuturor de a avea un sistem de educație sănătos și moral, dezamăgită de unele reacții instituționale din sistem, m-am așteptat la și s-au și declanșat multe reacții conexe, fără legătură cu fondul problemei, dar strict legate de neprofesionalism, birocrație excesivă, suprareglementare a sistemului, schimbări continue și, adesea, fără sens, frică, lăcomie, merge și așa, de ce ne deranjați, ce urmăriți de fapt, etc. etc.
Și sper ca pe parcursul acestei campanii să se realizeze cel mai important, pentru mine, punct pe care ni l-am propus:
Nu cere, nu lua, nu da BANI în școală! Cere, ia, oferă CUNOAȘTERE și VALORI!
O parte din ecouri:
https://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3810078
http://eduperformance.ro/category/redactie/