ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

Cum vǎ gestionaţi emoţiile?

Text apărut în 2007 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

In continuarea articolului din sǎptǎmâna trecutǎ vom trece în revistǎ importanţa practicǎ a discuţiei despre inteligenţǎ emoţionalǎ în formarea liderilor în afaceri. Cât aţi investit în programe de training în ultima vreme şi ce rezultate clare aţi obţinut de pe urma lor? Nu-i aşa cǎ este o problemǎ care vǎ frǎmântǎ şi cǎ aţi dori sǎ aveţi ceritudinea succesului când vǎ daţi acordul asupra unei noi investiţii în dezvoltarea resurselor umane ale firmei dumneavoastrǎ?

Majoritatea programelor de training din companiile americane au adoptat un model academic – o greşeală gravǎ ducând la irosirea a miliarde de dolari din partea companiilor pe programe ineficiente, considerǎ Goleman. Se impune, prin urmare, un mod total nou de regândire a ceea ce trebuie făcut pentru a ajuta oamenii să-şi pună în valoare inteligenţa emoţională şi pentru a derula eficient programele de formare continuă, de instruire din cadrul companiilor.

Pentru cuantificarea valorii inteligenţei emoţionale Daniel Goleman a efectuat câteva analize ştiinţifice a datelor obţinute de la sute de companii. Aceste studii au relevat faptul că inteligenţa clasică, măsurată prin IQ, ocupă poziţia a doua faţă de inteligenţa emoţională în privinţa performanţei excelente la locul de muncă. Studiile au demonstrat că aproximativ 75 % din succesul în muncă nu este explicat prin nivelul IQ-ului.

Ce este inteligenţa emoţională (IE)?

 Goleman defineşte inteligenţa emoţională astfel:

“IE se referă la capacitatea de a ne recunoaşte atât sentimentele proprii cât şi ale celorlalţi, de a ne motiva, de a ne gestiona eficient emoţiile în relaţie cu sine sau cu ceilalţi.” (1998, p.317).  IE descrie abilităţi diferite de inteligenţa academică, măsurată prin IQ, dar complementare ei.

Există mai multe interpretări eronate ale termenului de inteligenţă emoţională şi prezentăm în continuare unele stereotipuri în legătură cu acest concept, aşa cum sunt ele percepute chiar de Goleman.

  1. inteligenţă emoţională nu înseamnă doar “a fi drăguţ”. În momente strategice poate însemna mai degrabă a a te confrunta cu cineva şi a-i pune în vedere adevăruri neplăcute, dar importante, pe care până în momentul respectiv le-a evitat.
  2. inteligenţă emoţională nu înseamnă a da frâu liber emoţiilor, mai degrabă înseamnă a-ţi controla sentimentele pentru a ţi le exprima în mod adecvat şi eficient permiţând oamenilor să conlucreze pentru atingerea unor ţeluri comune.
  3. femeile nu sunt mai “isteţe” decât bărbaţii când este vorba de inteligenţă emoţională, şi nici bărbaţii nu sunt superiori femeilor. Fiecare din noi avem în acest sens un profil individual format din puncte tari şi puncte slabe. Unii avem o capacitate empatică deosebită, dar nu putem să ne gestionăm propria nefericire sau suferinţă, alţii pot fi foarte sensibili la schimbările foarte fine ale propriilor stări interioare, dar sunt ineficienţi în privinţa relaţiilor sociale.

Analiza inteligenţei emoţionale pe populaţii de mii de bărbaţi şi femei au relevat că, în general, femeile sunt mai conştiente de emoţiile lor, dau dovadă de mai multă empatie şi sunt mai eficiente în stabilirea de relaţii interpersonale. Pe de altă parte, însă, bărbaţii au mai multă încredere în sine, sunt mai optimişti, mai uşor adaptabili şi fac faţă stressului mai uşor.

Cu toate acestea există mai multe similarităţi decât diferenţe, în general, între sexe. Există bărbaţi mult mai sensibili şi mai receptivi decât cele mai empatice femei, precum există femei care fac faţă situaţiilor de stress mai bine decât orice bărbat “puternic”. De fapt, statisticile arată, că din punctul de vedere al inteligenţei emoţionale nu există nici un fel de diferenţă între sexe.

  1. Nivelul de inteligenţă emoţională nu este fixat genetic, nici nu se dezvoltă doar în copilărie. Spre deosebire de IQ, care nu se modifică foarte mult după adolescenţă, inteligenţa emoţională pare să fie “învăţată” şi continuă să se dezvolte pe măsură ce trecem prin viaţă şi învăţăm din propria noastră experienţă. De fapt, studiile care au urmărit de-a lungul anilor modul de dezvoltare al nivelului de inteligenţă emoţională relevă că oamenii îşi îmbunătăţesc aceste capacităţi pe măsură ce învaţă să-şi stăpânească propriile emoţii şi impulsuri, să se automotiveze, să-şi canalizeze capacităţile empatice şi îndemânarea socială. Un termen mai demodat care exprimă această dezvoltare a inteligenţei emoţionale este – maturizarea.

Cu alte cuvinte nici existenţa unui coeficient înalt de IE nu garantează la modul absolut succesul în carieră. Vestea proastǎ este cǎ cei care au un coeficient înalt de IE nu vor fi automat mai buni şi nici nu vor avea deschis drumul spre a deveni lideri; vestea bunǎ este însǎ cǎ au un potenţial bun pentru a­ învǎţa competenţele emoţionale necesare şi depinde, în mare mǎsurǎ, de ei sǎ facǎ acest lucru. Goleman afirmă că este important să învăţăm continuu şi să ne dezvoltăm competenţele emoţionale. Acest lucru se face atât pentru formatori cât şi pentru studenţi, cursanţi, etc. Nu doar participanţii la un curs sau program de formare învaţǎ : acest lucru este valabil şi pentru profesori/ instructori/ mentori etc. pentru cǎ învǎţarea trebuie sǎ aibǎ sens şi relevanţǎ practicǎ. Cei mai buni « traineri » sunt cei care se « pregǎtesc » şi învaţǎ cât mai multe lucruri despre domeniul specific pentru care organizeazǎ un anumit program. Toţi cei cuprinşi într-un program de predare – învăţare trebuie să conlucreze, într-un parteneriat strategic, pentru a-şi atinge obiectivele propuse.

Iată prezentarea structurii competenţei emoţionale pe care o propune Goleman în “Working with Emotional Intelligence” (1998, p. 25-26). Competenţa emoţională a fiecărui individ este formată din competenţa sa personală (A) şi din competenţă sa socială (B). Competenţa personală este cea care determină modul cum ne conducem/comportǎm în diverse circumstanţe, iar competenţa socială este determinantă pentru modul cum utilizăm bunele relaţii cu cei din jur.

Componentele competenţei emoţionale dupǎ Goleman


A. Competenţă personalǎ

1. Conştiinţa de sine

Cunoaşterea propriilor stări interioare, preferinţe, resurse şi intuiţii.
  • Conştientizare emoţională: recunoaşterea propriilor emoţii şi a efectelor lor.
  • Auto-evaluare corectă: a-ţi cunoaşte punctele tari, dar şi limitele.
  • Încredere în sine: un sentiment puternic al propriei valori şi capacităţi.

2. Auto-disciplina

Gestionarea stărilor, impulsurilor şi resurselor interioare
  • Auto-control: ţinerea în frâu a emoţiilor disruptive şi a impulsurilor.
  • Cinste: menţinerea de standarde de onestitate şi integritate.
  • Conştiinciozitate: asumarea responsabilităţii pentru performanţa individuală.
  • Adaptabilitate: flexibilitate în modul de abordare al schimbării.
  • Inovare: a te simţi comfortabil în faţa ideilor, abordărilor şi informaţiilor noi.

3. Motivaţia

Tendinţele emoţionale care ghidează sau facilitează atingerea scopurilor.
  • Atracţia spre performanţă: eforturile pentru a atinge sau îmbunătăţi un standard de excelenţă.
  • Dedicaţia: alinierea la scopurile grupului sau organizaţiei.
  • Iniţiativa: capacitatea de a acţiona la ivirea unei ocazii/ş
  • Optimism: perseverenţă în atingerea scopurilor în ciuda obstacolelor şi întârzierilor.

B. Competenţă socială

1. Empatie

Conştientizarea sentimentelor, nevoilor şi preocupărilor celorlalţi
  • Înţelegerea celorlalţi: perceperea sentimentelor şi perspectivelor celorlalţi precum şi asumarea unui interes activ faţă de preocupările lor.
  • Dezvoltarea celorlalţi: sesizarea nevoilor de dezvoltare a celorlalţi şi impulsionarea abilităţilor lor.
  • Orientarea spre servicii: anticiparea, recunoaşterea şi satisfacerea nevoilor clienţilor.
  • Omogenizarea activǎ a diversitǎţii: cultivarea oportunităţilor prin tipuri variate de oameni.
  • Sensibilitate politică: descifrarea curentelor emoţionale şi a relaţiilor de putere din cadrul unui grup.
  1. Abilităţi sociale

Calitatea de a induce reacţiile dorite la ceilalţi
  • Influenţare: utilizarea de tactici eficiente pentru convingere.
  • Comunicare: ascultare deschisă şi trimiterea de mesaje convingătoare.
  • Managementul conflictelor: negocierea şi rezolvarea dezacordurilor.
  • Calităţi de conducător (leadership): inspirarea şi ghidarea indivizilor şi grupurilor.
  • Catalist al schimbării: iniţiator şi gestionar al schimbării.
  • Construirea de legături: alimentarea şi întreţinerea relaţiilor instrumentale.
  • Colaborare şi cooperare: conlucrarea cu ceilalţi pentru atingerea de scopuri împărtăşite.
  • Capacităţi de echipă: crearea unei sinergii de grup pentru urmărirea scopurilor comune.

Un astfel de cadru poate apare ca descurajant pentru cei interesaţi sǎ înveţe sǎ-şi gestioneze cât mai bine emoţiile pentru a deveni lideri eficienţi la locul de muncǎ. Cum sǎ-ţi însuşeşti cele 25 de competenţe propuse de Goleman pe cele cinci dimensiuni pe care el le considerǎ ca definitorii pentru IE, respectiv conştiinţa de sine, auto-disciplina, motivaţia, empatia şi abilităţile sociale? Nimeni nu poate fi atât de dotat încât sǎ obţinǎ un scor mare pe toatǎ aceastǎ scalǎ! Toţi avem puncte tari, dar şi puncte slabe ale profilului propriu. Lista oferitǎ de Goleman ne ajutǎ sǎ ne inventariem propriile atuuri şi sǎ ne stabilim zonele în care trebuie sǎ mai  „lucrǎm” pentru a putea face provocǎrilor unui anumit loc de muncǎ, unei anumite profesii. Fiecare industrie, fiecare companie are propria ei „ecologie emoţionalǎ” şi, prin urmare, încurajeazǎ anumite competenţe care-i sunt necesare. Goleman ne linişteşte: performanţa deosebitǎ presupune în mod obişnuit cel puţin 6 competenţe din fiecare din cele cinci dimensiuni ale IE. Mai mult, competenţele necesare pentru succes se pot modifica în funcţie de ascensiunea pe scara ierarhicǎ. Acest lucru se traduce practic în faptul cǎ nu existǎ un singur model pentru succes: excelenţa se poate atinge pe diferite cǎi, dar toate presupun disponibilitate spre efort, pregǎtire, seriozitate, iniţiativǎ şi dorinţa de a reuşi.

 Bibliografie

  1. Goleman, D., Emotional Intelligence, Why it can matter more than IQ, Bloomsbury, UK, 1996, ISBN: 0-7475-2830-6
  2. Goleman, , Working with Emotional Intelligence, Bloomsbury, UK 1998
  3. Goleman, D., Boyatzis, R., Mckee, A., The New Leaders, Transforming the art of leadership into the science of results, Time Warner Paperbacks, 2002, ISBN: 0-7515-3381-5

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *