ENGLISH, ROMANA, Uncategorized

Bustrofedon / Boustrophedon

Am comoditatea nativului care își imaginează că are un vocabular suficient pentru uzajul zilnic și folosesc DEX-ul când scriu chestiuni mai sofisticate. Dar, ca orice profesionist  care folosește o limbă străină achiziționată ca o a doua sau a treia limbă, am diverse alerte pe mail de tip Cuvântul zilei de la mai multe dicționare online. Prefer Merriam-Webster și The Free Dictionary.

Și sunt foarte încântată când știu cuvintele respective sau când învăț câte unul nou. Ca acum când am dat peste boustrophedon cuvânt din engleză care în română este, desigur, bustrofedon. De ce sunt atât de încântată? Pentru că mă gândesc că anticilor le era, probabil, ușor și convenabil să folosească acest tip de scriere cioplită în piatră. Mă amuz pentru că m-am apucat să-nvăț ebraică. Dar ce ți-a venit? E prima întrebare care mi se pune. Și apoi urmează tot felul de supoziții care mai de care mai hilare.

M-am apucat de ebraică pentru că este un exercițiu foarte util – ca orice limbă care se-nvață. Cu atât mai mult o limbă semită care are și un alt sens de scriere și modalități diferite de a nota (sau nu) vocalele. Ceea ce explică de ce există o atât de mare varietate în pronunțare. Și de ce este imperios necesar să folosim dicționarul.

Dar revenind la cuvântul zilei – ce înseamnă  bustrofedon? Zice DEX-ul: Scriere foarte veche, în care rândurile mergeau fără discontinuități de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. Iar Merriam-Webster ne spune și o poveste, respectiv că înainte de adoptarea scrierii de la stânga la dreapta, cioplitorii greci foloseau acest mod de scriere după modelul aratului cu boi: cei care arau întorceau plugul și boii la capăt de rând. Arau de la stânga la dreapta și apoi de la dreapta la stânga. Iată și o imagine a acestui tip de scriere oferit de Wikimedia.

Sursa: CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=29502

Iar Merriam-Webster ne dă și exemple [(a) și (b)] de folosire a cuvântului in texte.

(a) The archaeologist noticed that the text on the tablet was written in boustrophedon.

(b) “A few days later the same Captain Pasha gave them a gift of an ancient boustrophedon inscription which had been at the door of a Greek chapel; many generations of peasants had rubbed against it, believing it relieved their rheumatism.” — Sally Emerson, Independent on Sunday (London), 13 May 2001

ROMANA

Avem nevoie de antrenor?

Să ai un antrenor bun înseamnă să poți comunica și în tăcere

Nu întotdeauna. Putem face lucrurile și singuri. Mai ales azi când avem acces la prea-plinul de informații existente în jurul nostru. Suntem nu doar alfabetizați, ci avem o experiență relativ bogată de viață și de educație care ne-a adus unde suntem. Și atunci ce să facem cu un antrenor? Da, da. Se poartă. Poate nu atât sub denumirea românească folosită aici (care se suprapune foarte bine peste termenul anglo-saxon. Dacă există discrepanțe ele sunt in realitățile noastre diferite, nu în cuvintele pe care le folosim), cât în uzanța socială. Un articol amuzant, dar cu miez, cu realități cam amestecate, dar cu atât mai semnificativ găsiți aici. Sigur asta din cauză că e scris de o britanică și tradus, foarte bine, de o româncă.

Unii suntem mulțumiți de parcursul nostru, alții mai puțin, unii ne-ntrebăm încotro s-o luăm acum, după ce am atins tot ce ne-am dorit, alții ne dorim să știm de ce suntem aici și care este sensul existenței, alții vrem să înțelegem de ce în ciuda a tot ce facem lumea pare în continuare indiferentă la eforturile noastre, și uite așa mai departe. De fapt, dacă ne gândim bine, fiecare avem o neliniște pe care o conștientizăm sau nu.

Probabil că unul din aspectele cele mai importante din societatea de azi este sănătatea, din ce în ce mai precară în ciuda, sau poate datorită, influenței industriei medicamentelor. Și cum să ai succes, cum să devii lider, sau … cineva, dacă nu ești sănătos? Echilibrul vieții? Eliminarea stresului? Concentrarea pe sarcină, țel, scop? Cum? În avalanșa de informații de azi, cine are dreptate? Are cineva?

Cu cine să vorbești? Toată lumea pare mai interesată de propriul telefon decât de interacțiunea cu o persoană. Și atunci? Un antrenor te poate ajuta. Am fost eu însămi foarte sceptică în acest sens. Dar … schimbarea se pare că e semnul progresului. Mi-am schimbat părerea.

LIMBA SI COMUNICARE, ROMANA

Turismul – eterna poveste

Text apărut în 2007 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

Câte speranţe ne-am pus şi încǎ ne mai punem în capacitatea miraculoasǎ a tursimului de a ne propulsa în rândul ţǎrilor care fac un ban uşor, la prima vedere, din turism.  Chiar dacǎ între timp am mai cǎlǎtorit, ne-am mai dat seama ce-nseamnǎ stelele sau margaretele, cum este cu ospitalitatea tipic “româneascǎ”, cât de specificǎ şi sǎnǎtoasǎ este bucǎtǎria naţionalǎ pentru turistul occidental, ce-nseamnǎ calitate în servicii, ce-nseamnǎ grija faţǎ de client şi alte asemenea chestii de marketing, chiar dacǎ, altfel spus, am devenit mai sceptici cu privire la aşteptǎrile majore pe care le avem dinspre turism, chiar dacǎ ştim cǎ infrastructura noastrǎ lasǎ mult de dorit, cǎ serviciile sunt “ca la noi”, etc. tot mai aşteptǎm cu nerǎbdare sezonul de vârf – oricare ar fi acela –pentru ca valuta generatǎ de turism sǎ se acumuleze şi sǎ producǎ dacǎ nu altceva, mǎcar o imagine mai bunǎ a României.

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

Customer care sau stapanul nostru clientul

Text apărut în 2006 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

Fac parte dintr-o categorie de oameni care au avut norocul sa calatoreasca suficient de mult pentru a avea o experienta relativ importanta asupra modalitatilor de a fi client in economii hiper-dezvoltate, dezvoltate sau doar emergente, de a stii care sunt drepturile consumatorului si totusi de a nu ridica tot timpul din sprancene a desconsiderare fata de culoarea locala a modului cum suntem inca tratati in multe situatii in care s-ar aplica zicala “clientul nostru, stapanul nostru”.

LIMBA SI COMUNICARE, ROMANA

SMSuri, customer care sau clientul nostru, ….

Text apărut în 2006 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

A mai trecut un an si sezonul festiv, sarbatorile de iarna adica, si sunt multe, diverse, de diferite confesiuni si traditii – le denumesc generic pentru a nu ofensa cumva vreo categorie de cititori ai revistei Markmedia carora le doresc multa fericire si impliniri in noul an- se apropie de sfarsit. Incepem usor sa ne readaptam ritmului trepidant pe care il avem mai tot timpul anului si ne mai gandim la hotararile luate de anul nou pentru a ne integra mai eficient intr-o Europa mai mult sau mai putin fericita ca ne are – functie de segmentul social caruia ii apartine cel intervievat.