ENGLISH, LECTURI, ROMANA

Fantezie – Fantasy

Fragmente din “Mâna stângă a întunericului” de Ursula K. Le Guin. Întotdeauna mi-a plăcut SFul, deși nu întotdeauna am avut timp să citesc. Le Guin este o lectură care te fascinează.

“Ei bine, în Handdara … nu există nici teorie, nici dogmă. …Poate sunt mai puțin conștienți de diferența dintre oameni și fiare, fiind mai preocupați de asemănări, de legături, de întregul din care fac parte toate ființele.” M-am gândit toată ziua  la Tormer’s Lay, și am spus cuvintele,


Lumina este mâna stângă a întunericului


și întunericul este mâna dreaptă a luminii.


Doi sunt unu, viața și moartea, întinși


Împreună ca iubiții în kemmer,


Ca mâinile împreunate,


Ca sfârșitul și calea.


Vocea mi-a tremurat când am rostit aceste versuri, pentru că în momentul în care le rosteam mi-am amintit că fratele meu a citat aceleași versuri în scrisoarea pe care mi-a scris-o înainte să moară.


p. 232 – 233
https://queenofpeaches.com/2014/02/14/the-winter-the-moon-the-darkness-the-space/
Winter planet. Planeta iarnă. Image source: https://queenofpeaches.com/2014/02/14/the-winter-the-moon-the-darkness-the-space/

“Well, in the Handdara … you know, there’s no theory, no dogma. …Maybe they are less aware of the gap between men and beasts, being more occupied with the likenesses, the links, the whole of which living things are a part.” Tormer’s Lay had been all day in my mind, and I said the words,


Light is the left hand of darkness


and darkness the right hand of light.


Two are one, life and death, lying


together like lovers in kemmer,


like hands joined together,


like the end and the way.


My voice shook as I said the lines, for I remembered as I said them that in the letter my brother wrote me before his death he had quoted the same words.

p. 232 – 233
ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ENGLISH, ENTREPRENEURSHIP. LEADERSHIP. BUSINESS, ROMANA

Open-source leadership/Conducere difuză

A glimpse into Linux, the leadership of Linus Torvalds – Linux’s “benevolent dictator for life”, open source, the Linux Foundation, gender, equal-opportunity abusing and … money. Read on!

The Linux kernel – a blue-chip tech company; though still called a volunteer enterprise Linux is primarily sustained by funds and programmers from the world’s large technology companies: Intel, Google, IBM, Samsung, and others. Of the 80,000 fixes & improvements to Linux in 2017 –  more than 90% were by paid programmers. Intel employees alone did 13% of them. The Linux foundation has roughly an annual budget of USD 50 million.Linus on professionalism: “I’m also not going to buy into the fake politeness, the lying, the office politics and backstabbing, the passive aggressiveness, and the buzzwords. Because THAT is what ‘acting professionally’ results in: people resort to all kinds of really nasty things because they are forced to act out their normal urges in unnatural ways.”

Tux the penguin mascot of Linux

Licăriri dinspre Linux, conducerea lui Linus Torvalds, „dictator binevoitor pe viață la Linux”, sursă deschisă, Fundația Linux, gen, injurii pentru șanse egale și … bani. Detalii aici!

Nucleul Linux – o companie de tehnologie de reputație internațională; deși încă este  cunoscută ca o întreprindere bazată pe voluntariat Linux este susținută prin fonduri și programatori de cele mai mari companii de tehnologie din lume: Intel, Google, IBM, Samsung și altele. În 2017 90% dintre cele 80.000 de reparații și îmbunătățiri la Linux au fost făcute de programatori plătiți. Doar angajații de la Intel au efectuat 13% din ele. Fundația Linux are un buget anual aproximativ de 50 milioane de dolari SUA.

Linus despre profesionalism: „De asemenea nu sunt de acord cu politețea falsă, minciunile, politicile și asasinatele de birou, agresivitatea pasivă și clișeele de limbaj. Pentru că la ASTEA se rezumă în cele din urmă ‚comportamentul profesionist’: oamenii recurg la tot felul de lucruri oribile pentru că sunt forțați să-și exprime impulsurile normale în modalități nenaturale.”

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

La ce ne folosesc studiile?

Există o idee preconcepută, așa cum sunt multe de altfel, că nu poți emite opinii, păreri sau alte judecăți cât de cât de valoare (personală) fără să ai credibilitatea dată de certificarea studiilor în domeniu. Da, da – sigur. Știu. Universitățile au contribuit din plin la asta. Trebuie să trăiască și ele.

Și când găsesc situații diferite nu pot să nu fiu fericită. Michal Swan este un foarte bine cunoscut specialist în predarea limbii engleze. Publicații la Camdridge (CUP) și Oxford (OUP), dar și în Franța (Hatier). Și autor de … poezie, doar pentru a dovedi că și lingviștii au suflet (zice el). Toate astea fără studii de specialitate! Mda, și?!? Ce-i cu asta? Iată ce zice pe blogul lui:

“… mă simt obligat să mărturisesc că, pe măsură ce am alunecat spre predarea limbii engleze și lingvisticii aplicate fără să am vreo instruire profesională în aceste domenii, nu am nici un fel de calificare pentru munca pe care o fac. Dacă mi-aș cere un post mie însumi, aș fi nevoit să mă refuz.”

Evident, lipsa studiilor de strictă specialitate nu l-a împiedicat să devină foarte cunoscut, o personalitate în domeniu. A studiat limbi moderne la Oxford, adică ceea ce noi în România numim cu un termen umbrelă filologie. Se pare că n-are doctorat – o blasfemie în sistemul de învățământ superior românesc. Noroc că el nu lucrează in România.

Dar nu e singurul care n-ar putea lucra în învățământul superior din România! Deși articolele lui sunt publicate în reviste cu FI. John Swales este fondator de școală doctorală la Universitatea din Michigan, de discipline și … Se pare că el însuși n-are decât …  doctorate onorifice!

Acum, adevărul e undeva între cer și pământ. Criteriile care li se aplică lor, nu ni se pot aplica nouă! Eterna chestie cu formele fără fond! Și, unul din criteriile cele mai importante este limba în care scriu ei – limba engleză, care este chiar limba lor maternă. Și limba în care scriem noi – limba engleză nematernă pentru noi! Lingua franca e importantă dacă vrem vizibilitate internațională! DAR, ce facem cu limba noastră maternă?!? Ea cum se dezvoltă? Cum își creează conceptele? Cum le discută? Sau o iubim doar ca limbă domestică, de emisiuni Tv și comentarii sportive? Că de cele politice ne este silă să vorbim! O fac alții. Așa cum o fac!

Nu fac o pledoarie pentru lipsa sau nerelevanța studiilor! Doar atrag atenția că încercarea nesănătoasă de a supra-reglementa învățământul superior poate uneori duce la pierderea unor talente.

LIMBA SI COMUNICARE, ROMANA

Turismul – eterna poveste

Text apărut în 2007 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

Câte speranţe ne-am pus şi încǎ ne mai punem în capacitatea miraculoasǎ a tursimului de a ne propulsa în rândul ţǎrilor care fac un ban uşor, la prima vedere, din turism.  Chiar dacǎ între timp am mai cǎlǎtorit, ne-am mai dat seama ce-nseamnǎ stelele sau margaretele, cum este cu ospitalitatea tipic “româneascǎ”, cât de specificǎ şi sǎnǎtoasǎ este bucǎtǎria naţionalǎ pentru turistul occidental, ce-nseamnǎ calitate în servicii, ce-nseamnǎ grija faţǎ de client şi alte asemenea chestii de marketing, chiar dacǎ, altfel spus, am devenit mai sceptici cu privire la aşteptǎrile majore pe care le avem dinspre turism, chiar dacǎ ştim cǎ infrastructura noastrǎ lasǎ mult de dorit, cǎ serviciile sunt “ca la noi”, etc. tot mai aşteptǎm cu nerǎbdare sezonul de vârf – oricare ar fi acela –pentru ca valuta generatǎ de turism sǎ se acumuleze şi sǎ producǎ dacǎ nu altceva, mǎcar o imagine mai bunǎ a României.

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

Strategie, leadership şi valori

Text apărut în 2007 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

Evenimentul cel mai important al anului 2007 în materie de conferinţe de afaceri s-a derulat pe 30 noiembrie la Palatul Parlamentului avându-l ca protagonist pe profesorul Michael Porter, icoana celor interesaţi de strategie şi arta de a conduce, autoritatea mondialǎ în domeniul strategiei competitive şi deţinǎtorul locului unu în clasamentul modial al gânditorilor, Thinkers 50 în anul 2005.

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

Customer care sau stapanul nostru clientul

Text apărut în 2006 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

Fac parte dintr-o categorie de oameni care au avut norocul sa calatoreasca suficient de mult pentru a avea o experienta relativ importanta asupra modalitatilor de a fi client in economii hiper-dezvoltate, dezvoltate sau doar emergente, de a stii care sunt drepturile consumatorului si totusi de a nu ridica tot timpul din sprancene a desconsiderare fata de culoarea locala a modului cum suntem inca tratati in multe situatii in care s-ar aplica zicala “clientul nostru, stapanul nostru”.

LIMBA SI COMUNICARE, ROMANA

SMSuri, customer care sau clientul nostru, ….

Text apărut în 2006 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

A mai trecut un an si sezonul festiv, sarbatorile de iarna adica, si sunt multe, diverse, de diferite confesiuni si traditii – le denumesc generic pentru a nu ofensa cumva vreo categorie de cititori ai revistei Markmedia carora le doresc multa fericire si impliniri in noul an- se apropie de sfarsit. Incepem usor sa ne readaptam ritmului trepidant pe care il avem mai tot timpul anului si ne mai gandim la hotararile luate de anul nou pentru a ne integra mai eficient intr-o Europa mai mult sau mai putin fericita ca ne are – functie de segmentul social caruia ii apartine cel intervievat.

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

Cum vǎ gestionaţi emoţiile?

Text apărut în 2007 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

In continuarea articolului din sǎptǎmâna trecutǎ vom trece în revistǎ importanţa practicǎ a discuţiei despre inteligenţǎ emoţionalǎ în formarea liderilor în afaceri. Cât aţi investit în programe de training în ultima vreme şi ce rezultate clare aţi obţinut de pe urma lor? Nu-i aşa cǎ este o problemǎ care vǎ frǎmântǎ şi cǎ aţi dori sǎ aveţi ceritudinea succesului când vǎ daţi acordul asupra unei noi investiţii în dezvoltarea resurselor umane ale firmei dumneavoastrǎ?

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

Inteligenţi sunteţi, dar cu emoţiile cum staţi?

Publicat în 2007 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

Inteligenţa emoţionalǎ (IE) a fost şi este încǎ un concept foarte la modǎ şi extrem de puternic prin care specialiştii încearcǎ sǎ explice performanţele liderilor eficienţi. In acest articol încercǎm sǎ trecem în revistǎ punctele cheie în dezvoltarea conceptului de IE şi sǎ rǎspundem la unele întrebǎri. Există într-adevar “inteligenţă emotională” care completează şi accentuează arsenalul unui lider? Şi dacă da, ce rol joacă inteligenţa emoţională în mixul de abilităţi dobândite, experienţǎ acumulată şi personalitate care descriu performanţa “de vedetă”? Şi, nu în ultimul rând, sunt aceste incrediente măsurabile şi uşor de înţeles? Rǎspunsul/rǎspunsurile la aceastǎ ultimǎ întrebare ne conduc spre o zonǎ de mare interes atât pentru învǎţǎmânt cât şi pentru instruire: pot fi dezvoltate programe de formare şi se pot aplica ele cu rezultate pozitive,  măsurabile?

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

Intreprinzǎtori, lideri, migranţi şi toleranţi

Am participat recent la o lansare de carte care mi-a deschis o perspectivǎ deosebitǎ asupra unui aspect relativ adiacent subiectului principal pe care cartea respectivǎ îl trateazǎ. Cartea în discuţie este Remittances and International Migration – Romania in the Context of the European Union” de Alexandra Delcea şi a fost publicatǎ în limba englezǎ de editura Paralela 45[1]. Aspectul care mi-a trezit atenţia a fost modul de percepere şi, prin urmare de tratare, pe care încǎ îl avem faţǎ de anumite stereotipuri de gândire, faţǎ de activitǎţi care sunt generatoare de profit nu numai material, ci şi, pe termen lung, de unul spiritual. Ca sǎ revin la concret mǎ gândeam la modul de abordare al întreprinzǎtorilor şi a gradului de toleranţǎ, concretizat în strategii de politeţe, pe care-l avem faţǎ de cei care nu sunt din aceeaşi categorie socialǎ cu noi, nu îşi câştigǎ existenţa într-un mod relativ similar cu noi, care nu au aceleaşi preocupǎri cu noi, nu au acelaşi nivel de educaţie, etc. Mǎ refer în primul rând la mediul academic, dar şi la mass media în general.