ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ENGLISH, ENTREPRENEURSHIP. LEADERSHIP. BUSINESS, ROMANA

Open-source leadership/Conducere difuză

A glimpse into Linux, the leadership of Linus Torvalds – Linux’s “benevolent dictator for life”, open source, the Linux Foundation, gender, equal-opportunity abusing and … money. Read on!

The Linux kernel – a blue-chip tech company; though still called a volunteer enterprise Linux is primarily sustained by funds and programmers from the world’s large technology companies: Intel, Google, IBM, Samsung, and others. Of the 80,000 fixes & improvements to Linux in 2017 –  more than 90% were by paid programmers. Intel employees alone did 13% of them. The Linux foundation has roughly an annual budget of USD 50 million.Linus on professionalism: “I’m also not going to buy into the fake politeness, the lying, the office politics and backstabbing, the passive aggressiveness, and the buzzwords. Because THAT is what ‘acting professionally’ results in: people resort to all kinds of really nasty things because they are forced to act out their normal urges in unnatural ways.”

Tux the penguin mascot of Linux

Licăriri dinspre Linux, conducerea lui Linus Torvalds, „dictator binevoitor pe viață la Linux”, sursă deschisă, Fundația Linux, gen, injurii pentru șanse egale și … bani. Detalii aici!

Nucleul Linux – o companie de tehnologie de reputație internațională; deși încă este  cunoscută ca o întreprindere bazată pe voluntariat Linux este susținută prin fonduri și programatori de cele mai mari companii de tehnologie din lume: Intel, Google, IBM, Samsung și altele. În 2017 90% dintre cele 80.000 de reparații și îmbunătățiri la Linux au fost făcute de programatori plătiți. Doar angajații de la Intel au efectuat 13% din ele. Fundația Linux are un buget anual aproximativ de 50 milioane de dolari SUA.

Linus despre profesionalism: „De asemenea nu sunt de acord cu politețea falsă, minciunile, politicile și asasinatele de birou, agresivitatea pasivă și clișeele de limbaj. Pentru că la ASTEA se rezumă în cele din urmă ‚comportamentul profesionist’: oamenii recurg la tot felul de lucruri oribile pentru că sunt forțați să-și exprime impulsurile normale în modalități nenaturale.”

ROMANA

Competitivitatea educației încotro?

Contează mai puțin că ne plasăm sub Bulgaria şi Ungaria, ceea ce are importanță cu adevărat este distanța la care ne aflăm față de tinerii din Singapore, Japonia sau Estonia.
https://inaco.ro/competitivitatea-educatiei-incotro-conteaza-mai-putin-ca-ne-plasam-sub-bulgaria-si-ungaria-ceea-ce-conteaza-cu-adevarat-este-distanta-la-care-ne-aflam-fata-de-tinerii-din-singapore-japonia-sau-esto/

Și, într-o variantă ușor diferită, preluat în Curierul Național:

https://www.curierulnational.ro/mariana-nicolae-inaco-competitivitatea-educatiei-incotro/

 

ROMANA

Avem nevoie de antrenor?

Să ai un antrenor bun înseamnă să poți comunica și în tăcere

Nu întotdeauna. Putem face lucrurile și singuri. Mai ales azi când avem acces la prea-plinul de informații existente în jurul nostru. Suntem nu doar alfabetizați, ci avem o experiență relativ bogată de viață și de educație care ne-a adus unde suntem. Și atunci ce să facem cu un antrenor? Da, da. Se poartă. Poate nu atât sub denumirea românească folosită aici (care se suprapune foarte bine peste termenul anglo-saxon. Dacă există discrepanțe ele sunt in realitățile noastre diferite, nu în cuvintele pe care le folosim), cât în uzanța socială. Un articol amuzant, dar cu miez, cu realități cam amestecate, dar cu atât mai semnificativ găsiți aici. Sigur asta din cauză că e scris de o britanică și tradus, foarte bine, de o româncă.

Unii suntem mulțumiți de parcursul nostru, alții mai puțin, unii ne-ntrebăm încotro s-o luăm acum, după ce am atins tot ce ne-am dorit, alții ne dorim să știm de ce suntem aici și care este sensul existenței, alții vrem să înțelegem de ce în ciuda a tot ce facem lumea pare în continuare indiferentă la eforturile noastre, și uite așa mai departe. De fapt, dacă ne gândim bine, fiecare avem o neliniște pe care o conștientizăm sau nu.

Probabil că unul din aspectele cele mai importante din societatea de azi este sănătatea, din ce în ce mai precară în ciuda, sau poate datorită, influenței industriei medicamentelor. Și cum să ai succes, cum să devii lider, sau … cineva, dacă nu ești sănătos? Echilibrul vieții? Eliminarea stresului? Concentrarea pe sarcină, țel, scop? Cum? În avalanșa de informații de azi, cine are dreptate? Are cineva?

Cu cine să vorbești? Toată lumea pare mai interesată de propriul telefon decât de interacțiunea cu o persoană. Și atunci? Un antrenor te poate ajuta. Am fost eu însămi foarte sceptică în acest sens. Dar … schimbarea se pare că e semnul progresului. Mi-am schimbat părerea.

DIN VIATA, ENGLISH, LIFE, ROMANA

Notes

After 44 years! Who would have thought? When I first saw it in 1974 there was hardly anyone around. Can you imagine?


După 44 de ani! Cine-ar fi crezut? Când am văzut-o prima dată în 1974 era pustiu în jurul ei.

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

La ce ne folosesc studiile?

Există o idee preconcepută, așa cum sunt multe de altfel, că nu poți emite opinii, păreri sau alte judecăți cât de cât de valoare (personală) fără să ai credibilitatea dată de certificarea studiilor în domeniu. Da, da – sigur. Știu. Universitățile au contribuit din plin la asta. Trebuie să trăiască și ele.

Și când găsesc situații diferite nu pot să nu fiu fericită. Michal Swan este un foarte bine cunoscut specialist în predarea limbii engleze. Publicații la Camdridge (CUP) și Oxford (OUP), dar și în Franța (Hatier). Și autor de … poezie, doar pentru a dovedi că și lingviștii au suflet (zice el). Toate astea fără studii de specialitate! Mda, și?!? Ce-i cu asta? Iată ce zice pe blogul lui:

“… mă simt obligat să mărturisesc că, pe măsură ce am alunecat spre predarea limbii engleze și lingvisticii aplicate fără să am vreo instruire profesională în aceste domenii, nu am nici un fel de calificare pentru munca pe care o fac. Dacă mi-aș cere un post mie însumi, aș fi nevoit să mă refuz.”

Evident, lipsa studiilor de strictă specialitate nu l-a împiedicat să devină foarte cunoscut, o personalitate în domeniu. A studiat limbi moderne la Oxford, adică ceea ce noi în România numim cu un termen umbrelă filologie. Se pare că n-are doctorat – o blasfemie în sistemul de învățământ superior românesc. Noroc că el nu lucrează in România.

Dar nu e singurul care n-ar putea lucra în învățământul superior din România! Deși articolele lui sunt publicate în reviste cu FI. John Swales este fondator de școală doctorală la Universitatea din Michigan, de discipline și … Se pare că el însuși n-are decât …  doctorate onorifice!

Acum, adevărul e undeva între cer și pământ. Criteriile care li se aplică lor, nu ni se pot aplica nouă! Eterna chestie cu formele fără fond! Și, unul din criteriile cele mai importante este limba în care scriu ei – limba engleză, care este chiar limba lor maternă. Și limba în care scriem noi – limba engleză nematernă pentru noi! Lingua franca e importantă dacă vrem vizibilitate internațională! DAR, ce facem cu limba noastră maternă?!? Ea cum se dezvoltă? Cum își creează conceptele? Cum le discută? Sau o iubim doar ca limbă domestică, de emisiuni Tv și comentarii sportive? Că de cele politice ne este silă să vorbim! O fac alții. Așa cum o fac!

Nu fac o pledoarie pentru lipsa sau nerelevanța studiilor! Doar atrag atenția că încercarea nesănătoasă de a supra-reglementa învățământul superior poate uneori duce la pierderea unor talente.

LIMBA SI COMUNICARE, ROMANA

Turismul – eterna poveste

Text apărut în 2007 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

Câte speranţe ne-am pus şi încǎ ne mai punem în capacitatea miraculoasǎ a tursimului de a ne propulsa în rândul ţǎrilor care fac un ban uşor, la prima vedere, din turism.  Chiar dacǎ între timp am mai cǎlǎtorit, ne-am mai dat seama ce-nseamnǎ stelele sau margaretele, cum este cu ospitalitatea tipic “româneascǎ”, cât de specificǎ şi sǎnǎtoasǎ este bucǎtǎria naţionalǎ pentru turistul occidental, ce-nseamnǎ calitate în servicii, ce-nseamnǎ grija faţǎ de client şi alte asemenea chestii de marketing, chiar dacǎ, altfel spus, am devenit mai sceptici cu privire la aşteptǎrile majore pe care le avem dinspre turism, chiar dacǎ ştim cǎ infrastructura noastrǎ lasǎ mult de dorit, cǎ serviciile sunt “ca la noi”, etc. tot mai aşteptǎm cu nerǎbdare sezonul de vârf – oricare ar fi acela –pentru ca valuta generatǎ de turism sǎ se acumuleze şi sǎ producǎ dacǎ nu altceva, mǎcar o imagine mai bunǎ a României.

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

Strategie, leadership şi valori

Text apărut în 2007 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

Evenimentul cel mai important al anului 2007 în materie de conferinţe de afaceri s-a derulat pe 30 noiembrie la Palatul Parlamentului avându-l ca protagonist pe profesorul Michael Porter, icoana celor interesaţi de strategie şi arta de a conduce, autoritatea mondialǎ în domeniul strategiei competitive şi deţinǎtorul locului unu în clasamentul modial al gânditorilor, Thinkers 50 în anul 2005.

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

Customer care sau stapanul nostru clientul

Text apărut în 2006 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

Fac parte dintr-o categorie de oameni care au avut norocul sa calatoreasca suficient de mult pentru a avea o experienta relativ importanta asupra modalitatilor de a fi client in economii hiper-dezvoltate, dezvoltate sau doar emergente, de a stii care sunt drepturile consumatorului si totusi de a nu ridica tot timpul din sprancene a desconsiderare fata de culoarea locala a modului cum suntem inca tratati in multe situatii in care s-ar aplica zicala “clientul nostru, stapanul nostru”.

LIMBA SI COMUNICARE, ROMANA

SMSuri, customer care sau clientul nostru, ….

Text apărut în 2006 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

A mai trecut un an si sezonul festiv, sarbatorile de iarna adica, si sunt multe, diverse, de diferite confesiuni si traditii – le denumesc generic pentru a nu ofensa cumva vreo categorie de cititori ai revistei Markmedia carora le doresc multa fericire si impliniri in noul an- se apropie de sfarsit. Incepem usor sa ne readaptam ritmului trepidant pe care il avem mai tot timpul anului si ne mai gandim la hotararile luate de anul nou pentru a ne integra mai eficient intr-o Europa mai mult sau mai putin fericita ca ne are – functie de segmentul social caruia ii apartine cel intervievat.

ANTREPRENORIAT. LEADERSHIP. AFACERI, ROMANA

Cum vǎ gestionaţi emoţiile?

Text apărut în 2007 în Revista de marketing şi comunicare în afaceri, ISSN 1841- 0065

In continuarea articolului din sǎptǎmâna trecutǎ vom trece în revistǎ importanţa practicǎ a discuţiei despre inteligenţǎ emoţionalǎ în formarea liderilor în afaceri. Cât aţi investit în programe de training în ultima vreme şi ce rezultate clare aţi obţinut de pe urma lor? Nu-i aşa cǎ este o problemǎ care vǎ frǎmântǎ şi cǎ aţi dori sǎ aveţi ceritudinea succesului când vǎ daţi acordul asupra unei noi investiţii în dezvoltarea resurselor umane ale firmei dumneavoastrǎ?